Dacă înainte de 1989, în Timiș, exista cea mai puternică industrie pentru prelucrarea și valorificarea cânepii din România, cu patru topitorii (în Biled, Jimbolia, Sânnicolau Mare și Ciacova), așa-zisul sistem capitalist instituit după revoluție a distrus totul. Nu s-a mai cultivat un hectar cu această plantă, fabricile au dat faliment, iar metalul a fost furat și vândut. Fermierii au evitat să mai cultive cânepa, fiindcă nu aveau ce face cu ea și, pentru mulți, reprezenta un pericol absolut. Cânepa încă mai este considerată un drog în România, datorită legilor aberante, făcute de niște politicieni cu capul în nori.
Canabis sativa sau Canabis indica
„În Timiș existau 10.000 de ha, din cele 55.000 câte se cultivau la nivel național, și acelea mai mult în partea de vest a țării. Aici a existat cea mai mare unitate de prelucrarea a cânepii, la Sânnicolau Mare, unde se produceau fibre de mai multe categorii. Numai la câlți și la fibra scurtă erau patru feluri, cinci la fibra lungă și șase la plăci aglomerate. O mare parte din produse ajungea în comerțul exterior, la export, fiindcă acestea erau de foarte bună calitate și occidentalii știau să aprecieze hainele din fibră de cânepă și alte produse, inclusiv în industria alimentară. Cânepa, în acea perioadă, avea o căutare foarte mare și era cum este rapița astăzi, aducea venituri consistente producătorului timișean”, a explicat prof. univ. dr. Valeriu Tabără, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) și fost ministru al Agriculturii. În acest moment, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin deține cea mai mare colecție de semințe de cânepă. De fapt, aici au fost create în perioada comunistă trei soiuri de cânepă, unul inventat chiar de Tabără, în urmă cu 40 de ani, când activa ca și cercetător. Succesul industriei era atât de mare, încât fibrele produse în Timiș ajungeau aproape în toată lumea, unde era interes pentru fabricarea hainelor. Specialiștii susțin că există 1.400 de întrebuințări ale cânepii, de la industria alimentară, textilă, a parfumurilor, până la industria construcțiilor. Trebuie să reamintim că, astfel, cânepa românească cu un conținut de THC de 0,2% nu reprezintă un drog, iar specialiștii strigă în gura mare acest lucru, dar interesul politrucilor este mai mare și, abia acum, reprezentanții fermierilor și ai cercetătorilor, împreună cu organele autorizate ale statului, au făcut un proiect de lege care să arate clar ce înseamnă drog și cânepă industrială, (Canabis indica și Canabis sativa), dar deocamdată zace în sertarele Parlamentului.
Cine are interes să distrugă tradițiile din România?
Leontina Prodan din Timișoara chiar a chemat recent la o dezbatere DIICOT, Direcția Agricolă Timiș, SCDA Lovrin, USAMVB și mai mulți parlamentari pentru a se găsi soluții în scopul salvării cânepii românești. „În România, până în 1989, se cultivau 55.000 ha de cânepă şi 70.000 ha de in. La negocierile de aderare la UE în 2007, s-au negociat 1.800 ha in şi cânepă la un loc! Cine are interes să distrugă munca şi tradiţiile din România? Dorim să facem dreptate acestei plante, să o aducem în viaţa noastră, din respect pentru strămoşii noştri, din dorinţa de a ne continua tradiţiile şi veşnicia pe pământ”, este de părere Prodan.
„Am schimbat legea cu participarea DIICOT-ului și a Agenției Naționale Antidrog (ANA). Așteptăm să treacă prin Parlament, să nu mai fie o sperietoare că cine are o plantă de cânepă în balcon sau în grădină vine poliția și îl arestează. Cânepa românească nu reprezintă niciun pericol. Cânepa pentru obținerea drogurilor este cu totul altceva”, spune prof. Tabără.
În ultimii ani, această cultură începe să trezească interesul unor femieri, dar și al consumatorilor. Leontina Prodan a reușit în 2014 să cultive primele ha cu cânepă românească în Sălaj, unde din 2015 organizează și o mare sărbătoare numită Ziua cânepii. De asemenea, ea a lansat campania intitulată „Drumul inului şi cânepii”, cu sloganul „Uniţi, salvăm cânepa românească!”. Care este scopul? Leontina susține că, în România, sunt distruse toate unităţile de procesare a cânepii – topituri, filaturi, ţesătorii – iar guvernele perindate la conducerea ţării în cei 27 de ani de la revoluţia din 1989 nu au avut o strategie pentru salvarea cânepii româneşti. De asemenea, au dispărut staţiunile de cercetare agricolă, specializate pe domeniul cânepii, de aceea există un pericol mare de dispariţie a seminţei de cânepă românească”, a explicat Leontina Prodan.
La Sebeș, un afacerist olandez a reușit să construiască o fabrică pentru obținerea fibrelor și semințelor de cânepă și are mare succes. Acolo deja se cultivă câteva sute de ha, iar olandezii au creat și două modele de combină specială la Johnny Deere, adaptate pentru recoltarea cânepii mixte –pentru fibră și pentru sămânță. Mai mult, în luna septembrie va fi inaugurată o fabrică pentru procesarea seminței de cânepă în Dumbrăvița, județul Timiș. „Vom obține semințe decorticate în urma procesării, ulei de cânepă și pudră proteică. Anul acesta am încheiat contracte cu fermieri care vor cultiva 600 de ha de cânepă Canabis sativa, cea legală, care are conținut foarte scăzut de THC. În Timiș, avem 100 ha, în Arad, 100 ha, și în alte 8 județe din țară. Dintre acestea, 100 de ha vor fi în sistem de agricultură ecologică. Pe viitor, pe acest sistem vrem să ne axăm. Produsele obținute vor fi valorificate pe piața din România, dar și în export, în special în Germania”, a declarat Eduard Cut.
Salvați cânepa românească!
Pe piața occidentală, cererea de fibră este extraordinară, dar din păcate noi ne-am împotmolit la obținerea ei. Soiurile românești de fibră sunt cu talie foarte înaltă. La Stațiunea de Cercetare Agricolă Lovrin este o linie care ajunge la 7 metri și a făcut o producție de zeci de tone de tulpină la ha. Nu este vorba de numai de o fibră cantitativă, ci și de o calitate excepțională. „Acum este în mare căutare uleiul de cânepă bogat în omega 3 și semințele în industria alimentară. Sperăm să realizăm soiuri de cânepă inclusiv pentru sămânță, ca să fie la dispoziția industriei alimentare și să lansăm cultura. La Jimbolia, de exemplu, s-a adus tehnologie și să prelucreze inclusiv din câmp. Se obține o fibră naturală care are și o culoare foarte plăcută, dar nu se mai produce poluare. Noi mai avem un obiectiv să obținem soiuri cu un conținut scăzut în substanțe halucinogene. Totuși, ca să menții un soi pur este foarte greu, dat fiind faptul că polenul este transportat de vânt mii de kilometri. Noi facem în fiecare an, astfel, ca prin izolare, să le înmulțim. Avem aceste trei soiuri pe care vrem să le menținem pure. Avem posibilitatea ca prin materialul biologic pe care îl avem, în trei ani să dăm semințe pentru 20.000 de ha. Suntem pregătiți pentru relansarea culturii de cânepă, atunci când va exista cererea pe piață”, a explicat fostul ministru al Agriculturii.
Într-o scrisoare trimisă de Leontina Prodan Ministerului Agriculturii se arată: „Este nevoie de legi clare şi corecte, care să repună în drepturi cea mai veche plantă cultivată pe pământ, de o viziune şi strategie bine documentată pe cele două direcţii: sistemul industrial și sistemul gospodăresc, foarte important pentru pentru gospodăria ţărănească. În războiul economic la care am depus armele prin incompetenţă, trădare şi corupţie putem deveni imbatabili prin respectarea tradiţiilor şi identităţii, prin promovarea valorilor spirituale ale neamului nostru. Menţionez că a existat Cânepa Românească la Timişoara, care a depus un amplu proiect de relansare a culturilor de in şi cânepă, la Bruxelles, în anul 2002, considerat cel mai bun pe resurse naţionale în Europa de Est de către Comisia Economică de la Geneva. Fiindcă proiectul avea nevoie de garanţie guvernamentală şi nu a primit, nu s-a realizat în condiţiile politice de atunci. Nu este îngăduit nimănui să condamne la piere o plantă lăsată de Dumnezeu. În toată literatura şi cultura populară nu veţi întâlni referiri la cânepă ca drog. Cine nu cultiva cânepă nu avea cu ce să se îmbrace, nu putea participa la şezători, la muncă în comunitatea satului, era arătat cu degetul, nu erau consideraţi oameni de treabă. Salvați cânepa românească”, susține Leontina Prodan în document.