- Alo, gara, informaţiile?
- Da, domnule, exact aşa, informaţiile.
- Trenul de Cluj, interregio…
- Da, ce-i cu el?
- Vine exact sau întârzie, asta e cu el…
- Da, multe mai vreţi să ştiţi… vine şi el cum poate…
- Ăsta-i răspuns de la un birou de informaţii?
- Domnul meu, şi DA şi NU…
- Nu te supăra dar eşti dus cu pluta, o să te reclam.
- Bravo, bine te-ai gândit, numai că n-ai cui…
- Cum n-am cui, potaie, şefului, doar nu eşti de capul tău.
- Poţi să-l cauţi pe şef cât vrei… e în concediu de trei luni…
- Şi tu-n fond cine naiba eşti?
- Ia-mă mai uşor şi-ţi spun.
- Poftim, conced, te iau mai uşor.
- Dar vorbeşti frumos, conced, şi-ai mai spus o vorbă rară…
- Pot să-ţi spun şi mai multe, dar zi-mi odată cine eşti?
- Ei, văd că te-ai înmuiat, aşa mai merge, pari, în fond, un om cultivat.
- Lasă complimentele, lămureşte ce te-am întrebat.
- Nu sunt ceferist, să ştii, sunt profesor de greacă şi latină.
- O, Dumnezeule, scuze, limba lui Omer, a lui Ovid, Ars Amandi… cum ai ajuns aici?
- Chipurile, mi s-a desfiinţat catedra, lipsă de elevi, mi s-a oferit atelierul de lăcătuşerie…
- Şi cum te descurci aici, iartă-mă că te întreb?
- Aşa cum pot… le zic şi bine, le mai şi încurc…
- Îţi fac o mărturisire… m-ai înduioşat de tot…
- Scuză-mă, că la rându-mi te întreb, tot înduioşat…. cu ce te ocupi şi cum te cheamă?
- Sunt medic, dar lucrez pe-un autobus şi mă cheamă Tuibes, Sandu Tuibes…
- Of, Sandule, dacă ai şti, câţi sunt UNA şi fac ALTA… n-au talent şi sunt pe scene, au talent şi ruginesc prin birouri, citesc greu şi ţin discursuri, stau prin fruntea partidelor şi nu prea ştiu să scrie… Să mă prezint şi eu, mă cheamă Agapiu, să nu râzi de prenume dar, în fond, pe cine aştepţi la trenul ăsta de Cluj?
- Cum să-ţi spun, pe soţíe… pe Turtucaia…
- Sunteţi demult împreună?
- Să tot fie vreo 16-17
- Şi se ţine încă bine, Turtucaia?
- Merge, satisfăcător, trece clasa.
- Are ceva-n ea de „băboanţă”, pardonează-mi indiscreţia?
- Sunt, ia, ceva începuturi…
- Atunci stai calm că nu ţi-o fură nimeni… vine ea acasă… Nici pe nevastă-mea n-o fură, ziua, noaptea, neclintită ca stâlpu…
- Păi dacă-i pe aşa, lasă trenu-n pace… vine el când vine… Agapiule, pot să îndrăznesc ceva, suntem de-un neam, ne-am cunoscut…. te-aş invita la o bere că eşti tare fain…
- Cum de nu, plăcere-ai la mine… mâine, aici la bistroul gării, cum ies din tură…