Dezvoltarea judeţului, aproape blocată de locuitorii din Dumbrăviţa. Drumul spre autostradă va fi lărgit la 4 benzi

Timişoara, oraşul de 5 stele. Timişoara, cel de-al treilea oraş din România. Timişoara, cel mai bun oraş din Europa pentru demararea unui business. Sunt doar trei dintre referirile pe care le auzim mai mereu despre oraşul de pe Bega. Şi pe bună dreptate, Timişoara este de departe poarta de intrare în România din Europa Occidentală. Ne lipsesc însă câteva elemente pentru ca dezvoltarea urbei, cel mai mare oraş din vestul ţării, să accelereze. Printre acestea se numără accesul către autostradă. Deşi şoseaua rapidă care leagă România de Ungaria, şi mai departe celelalte ţări din Uniune, trece pe lângă Timişoara, să ajungi pe ea este un adevărat calvar.

Zeci de kilometri pe drumuri judeţene pentru urcarea pe autostradă

Când a fost construită autostrada A1, care trece pe lângă Timişoara, autorităţile judeţene nu au fost în stare, prin prisma partidelor care erau la guvernare, să îi facă pe mai marii Ministerului Transporturilor să construiască descărcări de pe autostradă în apropiere de oraş. Aşa am ajuns ca în 2016, când avem şosea rapidă completă din Traian Vuia până la ieşirea din ţară, să facem ocoale deloc de neglijat pentru a urca pe autostradă.

Prima urcare construită a fost cea care leagă Timişoara de tronsonul de autostradă Timişoara – Arad. Să nu vă închipuiţi că accesul este facil. Ba din contră! Şoferii care pleacă din urbea de pe Bega, de exemplu, si vor să o ia spre Arad au de trecut prin nu mai puţin de două comune, Dumbrăviţa şi Giarmata. Vorbim despre un traseu de 12 kilometri, de la ieşirea din Timişoara şi până  la sensul giratoriu de lângă Giarmata, acolo unde există urcare pe şoseaua rapidă. Traseul nu este unul deloc uşor pentru că aglomeraţia îi face pe şoferi să piardă timp preţios pe drum. Accesul prin Dumbrăviţa este cel mai greu. Potrivit statisticilor autorităţilor locale, nu mai puţin de 8.800 de maşini trec zilnic pe drumul judeţean 691, care traversează centrul comunei Dumbrăviţa. Aşadar, şoferii circulă cu maximum 40 de kilometri pe oră şi de obicei în coloană. Mărturiile conducătorilor auto stau dovadă.

„La ore de vârf faci aproape o oră până la autostradă. Ca să treci la ora 09:00 sau la după-amiază prin Dumbrăviţa pierzi 20, poate 30 de minute pentru a parcurge 4 kilometri. Este incredibil cum au construit descărcările pe autostradă”, spune un şofer.

Cel mai greu este pentru maşinile de mare tonaj care, deşi nu intră prin comuna Dumbrăviţa, doar prin Giarmata, pierd timp preţios şi bani din cauza accesului prea greu pe autostradă.

„Noi urcăm pe centură şi apoi o luăm pe drumul judeţean prin Giarmata. Însă întâlnim tot traficul de pe Dumbrăviţa şi nu putem să circulăm cu mai mult de 40 – 50 de kilometri pe oră. Este infernal. Gândiţi-vă că noi avem nişte grafice de timp în care să ne încadrăm. De exemplu, dacă am de dus marfă în Ungaria, o iau pe autostadă. Cu ungurii avem contracte care spun ora limită de descărcare. Dacă eu pierd o oră pentru a urca pe autostradă vă închipuiţi câţi bani pierd că nu descarc la timp. Să nu mai vorbim despre uzura TIR-ului, care trece pe drumul judeţean plin de denivelări”, spune un şofer de TIR.

O a doua urcare pe autostradă, dar care îi ajută numai pe cei care vor să meargă spre centrul ţării, mai exact spre Lugoj, Făget şi apoi Deva, este la fel de neprietenoasă cu şoferii. Alţi 12 kilometri de la ieşirea din Timişoara trebuie parcurşi pentru a urca pe şoseaua rapidă. Sensul giratoriu de după comuna Remetea Mare fiind, din nou, singurul acces spre tronsoanele de autostradă Timişoara – Lugoj şi Lugoj – Deva.

Acum, în al doisprezecelea ceas, autorităţile judeţene au decis să mărească capacitatea drumului care duce spre autostrada Timişoara – Arad, iar locuitorii comunei Dumbrăviţa au fost consultaţi în acesată problemă.

Dezbaterea publică, fiasco de ochii lumii

Fiind vorba despre deschiderea unui mare şantier prin centrul comunei lor, locuitorii din Dumbrăviţa au fost chemaţi de consilierul judeţean liberal Adrian Păşcuţă la o dezbatere publică. Lucrurile nu au mers aşa cum ar fi dorit mai marii judeţului. Încă de la început, cei peste 100 de oameni prezenţi în sala de şedinţe a Primăriei Dumbrăviţa s-au arătat împotriva proiectului. Oamenii se tem de trafic intens, de poluare şi gălăgie.

„M-am mutat în Dumbrăviţa tocmai pentru a scăpa de aglomeraţia din Timişoara. Am muncit ani şi plătesc credit 15 ani pentru casa pe care mi-am luat-o aici. Vreau să îmi cresc copiii într-un mediu curat şi nu vreau ca autostrada să îmi treacă prin faţa casei”, a spus o localnică din Dumbrăviţa.

„Eu, când am venit aici, am plantat 20 de copaci şi am construit o casă. S-a hotărât, acum 125 de ani, când s-a înfiinţat satul, că asta tebuia să faci ca să devii cetăţean al Dumbrăviţei. În toată Europa civilizată se încearcă scoaterea circulaţiei sau limitarea ei în localităţi mici sau mari. Dumbrăviţa de ce să nu dorească acelaşi lucru şi chiar un centru pietonal. Prin Dumbrăviţa, Consiliul Judeţean vrea să aducă o autostradă. Eu şi vecinii mei nu dorim acest lucru. Trebuie să avem în vedere că lărgirea şoselei va afecta zeci de case de pe strada principală şi oamenii îşi vor pierde locul de parcare din faţa caselor. Cu siguranţă va creşte numărul de accidente şi poluarea”, a spus un alt localnic.

Oamenii s-au revoltat când au aflat că Consiliul Judeţean Timiş are un proiect de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru lărgirea drumului, precum şi lista de exproprieri pregătită. Astfel, localnicii au vrut să ştie cât de mult contează părerea lor. Răspunsul a venit de la vicepreşedintele Consiului Judeţean Timiş, Traian Stancu.

„Oameni buni, noi nu vorbim despre o descărcare a autostrăzii prin Dumbrăviţa ci doar de lărgirea dumului la patru benzi. Părerea dumneavoastră este foarte clară. Noi o vom prezenta în plen. Vă asigur că nimeni nu îşi permite, în 2016, să nu ţină cont de părerea localnicilor”, a dat asigurări vicepreşedintele CJT.

Ei bine, la o zi după dezbaterea publică, proiectul de lărgire a drumului judeţean 691, de la ieşirea din Timişoara, de pe Calea Sever Bocu, şi până la sensul giratoriu de urcare pe autostradă de după Giarmata a intrat în discuţie. Părerea dumbrăviţenilor a cântărit cât negru sub unghie. Documetul a trecut cu votul în unanimitate al aleşilor judeţeni, care sunt, de altfel, proprietarii drumului.

Primarul Victor Malac şi-a prezentat şi el punctul de vedere şi spune că este în asentimentul oamenilor.

„Nu sunt de acord cu lărgirea la 4 benzi. Dar avem nevoie de racorduri noi cu Timişoara. Trebuie să avem noi penetraţii spre Timişoara pentru a devia traficul de pe strada principală. Se poate face un drum pe lângă pădure. Din păcate în partea dreaptă, spre Calea Aradului nu se poate face penetrarea spre Timişoara, însă cu ajutorul autorităţilor din Timişoara am putea găsi soluţii fără să perturbăm prea mult mersul în comună”, a declarat primarul din Dumbrăviţa.

Lărgirea drumului, 11 milioane de euro. Nu avem însă banii!

Consiliul Judeţean Timiş vrea acum să ceară bani Uniunii Europene pentru investiţie, aceasta ajungând la aproape 50 de milioane de lei. Pe lângă această sumă se adaugă şi exproprierile, care ajung la 1,4 milioane de lei.

„Se aprobă indicatorii tehnico-economici aferenţi documentaţiei de avizare pentru lucrări de intervenţii pentru obiectivul de investiţie <<Lărgirea la 4 benzi de circulaţie a DJ691 sector Centură Timişoara – Autostrada A1>> . Valoarea totală a lucrării, conform devizului general, este de 49,14 milioane lei. Se aprobă ca justă despăgubire pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică, suma de 1,39 milioane de lei, compusă din sumele individuale aferente despăgubirii”, se arată în hotărârea Consiliului Judeţean Timiş.

Conducerea Consiliului Judeţean Timiş dă asigurări oamenilor din Dumbrăviţa că viaţa lor nu va fi perturbată de noua şosea. În afară de disconfortul resimţit din cauza şantierului, localnicii nu ar trebui să se confrunte cu trafic mărit. Maşinile de mare tonaj oricum nu trec prin comună, acestea neavând voie să intre în Timişoara pe Calea Lipovei. Iar restricţiile de viteză vor rămâne ca până acum, şoferi neavând voie să circule prin localitate cu mai mult de 50 de kilometri pe oră.

„Ne dorim să existe acelaşi trafic ca acum, fără trafic greu, dar cu patru benzi. Hai să nu mai inventăm coada la prună şi să mergem într-un anumit ritm. Avem termen la 16 noiembrie pe celebra axă 6.1, pe POR, unde putem să depunem asemenea proiecte. Îi asigur pe cetăţenii din Dumbrăviţa că lucrurile aşa cum se desfăşoară acum, aşa se vor desfăşura şi în viitor, dar pe patru benzi, fără trafic greu. Hai să mergem cu viteza potrivită, e bine în oraşul nostru să mai fie două conexiuni care să ne lege de autostradă, Aradul are patru descărcări”, a declarat Sorin Grindeanu, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

Să ne comparăm cu Aradul?

Aşa cum susţine şi preşdintele Consiliului Judeţean Timiş, Aradul, un oraş de două sau chiar trei ori mai mic decât Timişoara, beneficiază de acces extrem de facil la autostradă. Oraşul este legat de şoseaua rapidă prin nu mai puţin de 4 descărcări. Acestea leagă zona industrială direct de autostradă, dar şi cartierele rezidenţiale şi chiar centrul urbei. De pe A1, în maximum 5 minute eşti în centrul Aradului.

De ce la Arad s-a putut şi la Timişoara nu? Nimeni nu pare să aibă o explicaţie clară. Asta în condiţiile în care, atunci când s-a pus pe hârtie proiectul, liderii judeţului Timiş şi conducerea Primăriei Arad făceau parte din acelaşi partid, PDL, aflat şi la guvernare. Gheorghe Falcă fie a avut mai multă influenţă la factorii de decizie decât Constantin Ostaficiuc, fie a făcut un lobby imposibil de refuzat. Aşa că acum, când drumul spre autostradă există şi despre alte descărcări putem vorbi din 2020, este tardiv să ceri racorduri directe cu şoseaua rapidă direct din Timişoara.

Potrivit CNADNR, în viitorul apropiat se va construi un nou racord, dar acesta va lega autostrada de nodul rutier de pe Calea Aradului. Aşadar, şoferii tot vor avea de străbătut câţiva kilometri buni pentru a urca pe autostrada Timişoara – Arad. Iar cum documetaţia tehnică de abia acum este aprobată de Comisia Tehnică a CNADNR, lucrarea nu va fi gata mai repede de 2020.