Geografia interesantă a Reșiței ar fi putut avantaja acest municipiu monoindustrial să depășească prelungul stadiu de stagnare și alienare economică și socială pe care-l traversează de ani de zile. Ar fi putut, dacă ar fi avut conducători buni, cu viziune, și nu oameni înguști, nepricepuți, ineficienți, apăsați de interesul personal, șpăgari și alte asemenea personaje care au dus orașul de râpă.
Pentru că de ani de zile pare că nimic nu merge la Reșița. Orașe cu amplasare aemănătoare, cu populație asemănătoare, au reușit să profite de unele avantaje naturale pentru a dezvolta afaceri interesante în domeniul turismului și al serviciilor de agrement. Reșița, însă, înconjurată de un minunat relief, de vestigii industriale care ar fi putut fi puse frumos în valoare, nu face nimic pentru asta, evident.
Există, bunăoară, de câțiva ani, un studiu de fezabilitate pentru un interesant proiect de deschidere turistică și de agrement a zonei, dar care sigur că zace, prăfuit, prin sertarele primăriei. Acest proiect urmăreşte punerea în valoare a unei zone situată în imediata apropiere a centrului oraşului care pe o suprafață de 14 hectare, situată la o altitudine cuprinsă între 357 și 522 de metri.
Este vorba de așa-numitul Dealul Golului, o culme semimontană ce străjuiește practic Reșița, în zona Centrului Civic și care oferă o splendidă belvedere, o panoramă asupra unei mari suprafețe din municipiu. Proiectul de punere în valoare a acestei suprafețe presupune activităţi generatoare de venituri şi este disponibil pentru colaborări sau parteneriate cu diverşi dezvoltatori privaţi în domeniul turismului (parcare supraetajată, transport pe cablu cu telecabină, terenuri de sport, terase, etc).
Cel puțin așa sună ”reclama” primăriei, care, însă prezintă foarte vag, aproape clandestin, aceste oportunități, așa cum face și cu Parcul Industrial de pe Valea Țerovei, realizat pe 11 milioane de euro, bani europeni. Nu este însă de ajuns să pui pe site-ul instituției sau să faci reclamă în cine știe ce publicație obscură, ci, în opinia noastră e nevoie de mai multă agresivitatea în acest sens, pentru a putea rezolva cu adevărat ceva. Brașovul, Piatra Neamț sau alte asemenea entități urbane, fac bani frumoși din amenajări turiastice și de agrement, profitând de geografia montană favorabilă.
Sigur că nu e singurul necaz al Reșiței, absența acestor facilități, dar de undeva trebuie să apuci dacă dorești cu adevărat să te dezvolți. Ori, cuvântul dezvoltare lipsește de prea multă vreme din vocabularul edililor acestui oraș.