Două județe din vestul României, afectate în fiecare an de inundații, au pierdut o finanțare europeană nerambursabilă de aproape 50 de milioane de euro, din cauza ”prostiei sau a relei voințe” a celor care au condus Direcția Apelor Banat.

Finantarea europeană ar fi reglat cursul râului Bârzava, pe axa localităților Bocșa-Gătăia-Denta, iar apele nu ar mai fi inundat suprafețe de mii de hectare din cele două județe vecine. Această nereușită poartă numele ultimilor directori de la filiala Banat a Apelor Române, Ciocan și Parpală, dar a lui Stika – fost șef la Administrație Națională a Apelor Române, niște nulități profesionale, desemnate politic pe posturi de conducere.

Conducerea filialei Banat a Apelor Române, și cea veche și cea nouă, au ținut la secret faptul că județele Timiș și Caraș-Severin au pierdut 50 de milioane de euro din cauza celor care nu au fost în stare să includă în POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare 2017-2021(prelungit până în anul 2023), cu finanțare europeană nerambursabilă, ”Regularizarea râului Bârzava”.

Proiectul datează de șase ani, dar rotația politică de la vârful filialei Banat și numirea în aceste funcții de conducere a unor persoane fără studii de bază, în profesie(Parpală și Stika), au dus la pierderea acestei finanțări. Realizarea proiectului ar fi asigurat protecția a mii de hectare de teren, dar și a multor localitați, aflate pe axa Bocșa-Gătaia-Denta, împotriva inundațiilor. Este vorba de lucrări care trebuiau să includă consolidarea digurilor, refacerea Polder-ului Gherteniș și mărirea capacitații de acumulare a apelor în acest polder(polderul este o structură concepută pentru a reține apele de inundații ale unui râu/fluviu), dar și de consolidare a malurilor și de regularizare a albiei râului Bârzava.

Ciocan, prea mic pentru o funcție atât de importantă

Implicați doar în ascensiunea lor politică și tributari față de mai marii lor care i-au propus și susținut pentru funcțiile de directori la Apele Române Banat, triada Ciocan, Parpală, Stika a adus imense deservicii județelor Caraș-Severin și Timiș prin neimplicarea lor pentru câștigarea proiectului ”Bârzava”. Întrebat, în dubla calitate pe care a avut-o la Direcția Apelor Române Banat, cea de șef la Serviciul investiții, cel care se ocupa direct de programele cu finanțare europeană, dar și cea de director, Cristian Ciocan n-a fost în stare să dea un raspuns. ”Nu-i chiar așa. Poate am pierdut acum, dar mai avem o șansă. O să vă trimit un răspuns scris la întrebările Dumneavoastră. Vă rog să-mi trimiteți adresa de e-mail”, spunea, pentru Coridianul.ro, Cristian Ciocan. Am așteptat e-mail-ul său câteva săptămâni. N-a mai venit. Ciocan este, acum, aruncat într-un mic post de execuție la filiala bănățeană a Apelor Române.

Parpală, șpăgarul de la balastiere

Celălalt director este Parpală Mihai Caius, un traseist politic uns pe funcția de director la Apele Române Banat, după susținerea unui adevărat ”careu politic de ași ”, alcătuit din Gogu Falcă, Robu Nicolae, Mocioalcă Ion și Vela Ioan Marcel, de Caransebeș. Odată instalat la ”butoane”, arădeanul Parpală a decis, în scris, să treacă pe dreapta balastierele din Timiș și Caraș-Severin, pentru o perioadă de timp, doar ca să le favorizeze pe cele din Județul Arad, acolo unde evea el ”interese”.

El știa bine ce face, lucru pe care l-a dovedit ulterior DNA Timișoara și acordul de recunoaștere pe care Parpală l-a dat și semnat în fața procurorilor anticorupție.

”Parpală Caius Mihai este cercetat, sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată…El ar fi primit suma de 8.000 de lei, prin intermediar și în mod direct de la administratorul unei societăți comerciale …pentru a nu dispune controale apte să constate, să stopeze și să sancționeze activitățile presupus ilegale ale denunțătorului său(n.r), dar și pentru a împiedica rezilierea contractelor de exploatare pe care societatea denunțătorului le avea în exploatare”, se precizează în comunicatul DNA. Parpală e fost condamnat, recent, pentru faptele sale la o pedeapsă de 3 ani de închisoare, cu suspendare și interzicea unor drepturi timp de patru ani. Acesta este ”profesionistul” pus să conducă o structură strategică a statului Român. El a declarat, pentru Cotidianul.ro, în articolul intitulat: ”Procurorii DNA așteptați și la Apele Române Banat”, apărut în ediția electronică a ziarului, în data de 8 martie 2021,următoarele:” Cam în 35-40 de zile sperăm că problemele ridicate de consultantul pe proiectele POIM se vor soluționa și putem trece la licitația(!!!) pentru execuția lucrărilor”. Acest lucru, afirmat acum doi ani, nu s-a întămplat pentru că Parpală mințea cu nerușinare.

Stika, director ANAR pentru șase luni

Cel care ar fi trebuit să impulsioneze obținerea finanțării europene pentru proiectul ”Bârzava” chiar și pentru faptul că provenea din Jud. Caraș-Severin este pesedistul Gabriel Stika, ajuns directorul Administrției Naționale a Apelor Române. El a stat puțin peste sașe luni în acest post și nu a fost în stare să facă nimic pentru finalizarea proiectului. În luna mai 2022, Stika știa că proiectul nu are nici o șansă să fie declarat eligibil în POIM.

Într-un dialog cu parlamentarul de Timiș, Alfred Simonis, Stika îi motiva acestuia că ”Amenajarea complexă a râului Bârzava și afluenții pe sector Bocșa-Gătaia-Denta, Jud. Timiș și Caraș Severin a fost scos din POIM. El susținea acest lucru prin faptul că ar fi fost vorba de ”greșeli din partea proiectantului și greșeli de adminstrare(care puteau fi corectate)”. Cam la atât s-a mulțumit Stika să facă pentru județul său, din funcția pe care o deținea.

”Profesionalismul” lui, în slujba apelor române, de vest, s-a finalizat cu o demitere după o jumătate de an, după ce a fost prins de poliție că circula pe drumurile publice având permisul suspendat. ”La Dumneavoastră acolo, la Apele Banat, e vorba ori de prostie, ori de rea voință. Cum să nu fi capabil să faci un proiect eligibil? Repet, aici, ori e vorba de prostie, ori de rea voință”, a spus, pentru Cotidianul.ro, un înalt funcționar din cadrul Ministerului mediului. Pentru ratarea fondurilor europene nerambursabile, în valoare de 50 de milioane de euro, nu răspunde nimeni.

Sursa: https://www.cotidianul.ro/