Eurostat a anuntat, marți, că România a încheiat trimestrul doi al anului 2017 cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, respectiv de 4,1%. În acest context economiștii trag un semnal de alarmă. Profesorul de economie Mircea Cșsea a declarat, la RFI, că Guvernul nu mai are timp să coboare deficitul sub 3% până la sfârșitul acestui an. În aceste condiții, țara riscă să intre în dezechilibru, iar lipsa predictibilității să sporească neîncrederea investitorilor, notează hotweek.ro.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, România a încheiat trimestrul doi al anului cu cel mai mare deficit bugetar, de 4,1%. Practic, toate statele Uniunii Europene au reușit să țină balanța dintre cheltuieli și venituri sub 2%, în afară de Franța (deficit de 2,8%), Marea Britanie (3,4%) și România, care are un deficit care iese clar din acest tablou, de 4,1%, după trimestrul al doilea al anului.

Practic, România cheltuie mult mai mult decât are și, în ciuda faptului că are constant cea mai mare creștere economică din Europa, nu reușește să țină deficitul sub 3%, limita maximă impusă de tratatul de la Maastricht și pe care Guvernul Tudose susține că o va respecta.

Mircea Coșea: Șansele ca deficitul să fie ținut sub 3% sunt minime

”Teoretic, Executivul de la București mai are timp până la sfârșitul anului să regleze lucrurile, însă șansele ca deficitul să fie ținut sub 3% sunt minime”, atrage atenția, într-un interviu acordat RFI, profesorul de economie Mircea Coșea.

”Urmările pe termen lung vor fi dăunătoare pentru economie”, mai spune Mircea Coșea: Suntem aproape de sfârșitul lunii octombrie. E foarte greu să mai scadă acest deficit sub 3%. Mai ales că, de obicei, la final de an, cheltuielile cresc. Guvernul susține cu tărie că va avea la sfârșitul anului un deficit în limita a 3%. Să vedem cum va reuși să facă acest lucru”.

Care sunt explicațiile pentru care, în ciuda unei creșteri economice accentuate, deficitul bugetar este imens? Profesorul Mircea Coșea explică: „Guvernul a început cu cheltuieli imense de personal, adică o creștere a salariilor și a pensiilor înainte de a avea o bază solidă, obiectivă a acestor creșteri, înainte de a avea siguranța că economia va putea să furnizeze mijloacele bănești necesare pentru această creștere. Investiții nu s-au făcut, fonduri europene s-au atras într-o măsură mai mult de cât modestă, investițiile străine scad”.

În ceea ce privește efectele, ”va fi o dovadă că economia cade spre un dezechilibru structural. România va intra într-o zonă de lipsă de predictibilitate, poate și de lipsă de încredere pentru investitorii străini”.

Sursa: hotweek.ro