Cel puțin așa indică un raport de monitorizare realizat de Coaliția 52 pe un an de zile. ”Cetățenii și asociațiile legal constituite din municipiile județului Caraș-Severin, sunt foarte mulțumite de decizile publice ale autorităților publice locale”, se spune în acest raport, efectuat în scopul intensificării aplicării Legii 52/2003 privind transparența decizională a administrațiilor publice.
Sună un pic neobișnuit, dată fiind percepția cetățenilor asupra autorităților publice, care în ultimii ani nu a fost una foarte deferentă, ci dimpotrivă.
În același timp, primăria Reșița s-a dovedit cea mai opacă, din perspectiva supunerii proiectelor dezbaterii publice. Monitorizarea realizată de asociația Coaliția 52 relevă, în acest context, rezultate paradoxale. Iar mulțumirea cetățenilor, din perspectiva Coaliției, rezidă din faptul că cetățenii, dacă nu se implică, înseamnă că sunt mulțumiți de autorități.
În perioada efectuării monitorizării, spun cei de la Coaliția 52, în cele două municipii cărășene – Reșița și Caransebeș – s-a adoptat un număr total de 142 acte normative, dintre care 12 proiecte de acte normative au fost supuse consultării publice.
Această imagine conduce la concluzia că prevederile legii transparenței decizionale au fost aplicate într-o proportie de 8,45% la nivelul județului, punându-l într-un con de umbră, cu accente de opacizare.
Topul opacității versus transparență între municipiile județului Caraș-Severin, din perspectiva supunerii proiectelor de acte normative în procesul de consultare publică, este următorul: primăria Reșița cu 1,68%, cea mai opacă autoritate publică locală – doar două proiecte de acte normative au fost supuse consultarii publice, din 119 acte normative adoptate (în cele cinci luni în care s-au înregistrat răspunsuri, din cele 12 monitorizate).
La Primăria Caransebeșului 43,47% din actele normative adoptate au fost supuse consultarii publice – zece proiecte de acte normative au fost supuse consultării publice, din 23 acte normative adoptate. Dintr-un total de 142 de acte normative, adoptate în cele două municipii (23 – Caransebes, 119 – Resita), doar 12 proiecte de acte normative, au fost supuse consultării publice. Niciunul dintre aceastea nu au suferit modificari, în urma procesului de consultare publică.
Este de verificat dacă Instituția Prefectului Caraș-Severin a verificat inclusiv aplicarea prevederilor Legii 52/2003, în avizarea intrării în vigoare a actelor normative adoptate de autoritățile publice din subordinea sa, se spune în raport.
Cetățenii și asociațiile legal constituite nu își văd rostul în interacțiunea cu autoritățile publice de care aparțin și nu interacționează în procesul de consultare publică. În perioada monitorizată nu s-au înregistrat opinii scrise depuse de cetățeni și asociații legal constituite și nici solicitări de dezbateri publice, din partea asociațiilor legal constituite, în niciunul din cele două municipii.
“De câte ori nu ne surprinde spargerea unei străzi, tăierea unor copaci, eliminarea unor spaţii verzi sau construirea unui bloc într-un cartier de case? N-ar fi trebuit să fim întrebaţi sau consultaţi înainte? Poate am fi avut alte sugestii. Puterea noastră se manifestă prin activism şi intervenţie. Legea privind transparenţa decizională în administraţia publică ne oferă şansa de a propune ce este convenabil pentru noi, în orice proiect de act normativ al unei autorităţi publice, înainte de a se lua decizia” e de părere Radu Nicosevici, președintele Academiei de Advocacy, coordonator al Coaliției 52.
Raportul de monitorizare a fost prezentat miercuri, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reșița, în cadrul unei conferințe de presă pusă sub egida ”transparența la raport în Caraș-Severin”.