Deputatul de Caraș-Severin, Valeria Schelean Șomfelean, în calitate de membru PNL în Comisia Specială Parlamentară pentru Legile Justiției, trage un nou semnal de alarmă, de data aceasta asupra pericolelor ascunse care stau în spatele inițiativei PSD-ALDE privind ajustările la proiectul Tudorel Toader.
Parlamentarul precizează că deși coaliția guvernamentală folosește drept paravan câteva din modificările și ajustările normale cerute de sistemul judiciar, nu înseamnă că adevăratele „bombe” strecurate în proiect pot fi acceptate la pachet. Schelean afirmă că noile propuneri rămân la fel de toxice, iar PNL suspectează că mai sunt pregătite amendamente care vor fi introduse pe ultima sută de metri în Parlament, după modelul „Marțea Neagră”.
”Suspiciunile noastre vin din observațiile făcute pe marginea propunerii PSD-ALDE cum ar fi:
1. Restrângerea atribuțiilor președintelui României, față de actualul mecanism, pentru numirea/revocarea procurorilor cu funcții de conducere. Astfel, proiectul PSD-ALDE impune control politic direct asupra procurorilor șefi de secție, care lucrează sub procurorul general, șefii DNA și DIICOT.
Reprezentanții PSD au încercat să creeze aparența că actualele reglementări care privesc implicarea Președintelui României în procesul de numire în funcție nu vor mai fi modificate. Fals!
Președintele României este eliminat din mecanismul de revocare din funcție a procurorului general, procurorului șef DIICOT, procurorului șef DNA și adjuncților acestora. Chiar dacă este menținut în procesul de numire în funcție, în cazul revocării nu mai are niciun atribut, fiind încălcat principiul simetriei juridice (cine numește și revocă). Președintele României este eliminat din mecanismul actual de numire a procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului General, DNA, DIICOT! În prezent, procurorii șefi de secție (categorie diferită față de procurorul general, șefii DNA, DIICOT și adjuncții acestora), sunt numiți în funcție pe același mecanism ca și procurorul general, șefii DNA și DIICOT. De ce este vorba de control politic? Conform proiectului, numirea efectivă o face ministrul Justiției (inerent politic), chiar dacă în mod formal numirea în funcție aparține secției de procurori din CSM. Aceasta pentru că propunerile făcute de ministrul Justiției pot fi refuzate o singură dată! Practic, ministrul Justiției poate numi în aceste funcții pe cine dorește pentru că dacă prima propunere va fi refuzată, a doua propunere devine obligatorie pentru CSM.
2. Inspecția Judiciară este desființată, prin efectul legii PSD-ALDE. Este propus un text de principiu care va genera haos . Adică, PSD-ALDE propune scoaterea din vigoare a tuturor normelor legale în baza cărora funcționează în prezent Inspecția Judiciară, fără să instituie nicio normă tranzitorie.
Mai mult, NU este prevăzută nicio garanție cu privire la statutul independent al viitoarei Inspecții Judiciare, componența acesteia, mecanismele de selecție și numire în funcție,
3. Înființarea Direcției Speciale pentru cercetarea penală a magistraților – instrument politic de represiune. Este de neînțeles care este scopul acestei structuri. Singura explicație plauzibilă este aceea de a o folosi ca instrument de intimidare a judecătorilor și procurorilor care nu se conformează ordinelor politice”, precizează liberala Valeria Schelean Șomfelean.
Deputatul de Caraș-Severin subliniază că înființarea Direcției speciale de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați este menținută în proiectul PSD-ALDE, în ciuda protestelor magistraților și a criticilor din partea profesioniștilor dreptului.
Schelean afirmă că 20 de procurori plus 30 de specialiști ar urma să ancheteze infracțiuni specifice pentru care există deja direcții specializate (DIICOT si DNA), cu competențe dovedite în astfel de fapte. În plus, procurorii șefi de secție din cadrul Direcției speciale sunt numiți în funcție după același mecanism, respectiv cu eliminarea președintelui României din procedură.
PNL respinge inițiativa PSD-ALDE pentru modificarea Legilor Justiției, liberalii afirmând că prin această inițiativă se dorește punerea sub control politic a actului de Justiție