10.1 C
Timișoara
marți 19 noiembrie 2024

Delicatese din Banat şi Ardeal: lapte de pasăre

Puţine deserturi îmi plăceau mai mult, în copilărie, ca acest delicat şi fin lapte de pasăre. Mi-l pregătea Bunica mea, de câte ori se întâmpla să ajungă la nişte ouă proaspete, dar dacă ar fi fost după mine, mi-aş fi dorit să am parte de acest desert în fiecare zi.

Îmi amintesc cu nostalgie cum întrebam, de fiecare dată, care-i pasărea de la care provine acest lapte dulce, onctuos şi vanilat, cu minunaţii lui norişori de spumă. Bunica mea îmi rspundea ”că-i o pasăre măiastră!”. ”Şi de ce n-o prindem să ne dea lapte de pasăre în fiecare zi?”, întrebam eu. ”Nu să poate, pasărea nu dă lapte numa’ dacă-i liberă să zboare în înaltu’ cerului.” ”Da ăştia albi ce-s, penele păsării?”. ”Da’ de unde, îs bucăţele din norii pe unde zboară pasărea măiastră!”, îmi spunea Bunica lăsându-mă cu ochii mari de uimire şi admiraţie.

Această reţetă de lapte de pasăre, specifică pentru Banat şi Ardeal, cu ingredientele ei simple dar care garantează un desert de o mare finețe, se potriveşte perfect pentru sfârşitul de săptămână. Cred că nu e copil care a copilărit sau a mers în vacanţe la bunicii din Banat sau Ardeal să nu fi fost răsfăţat cu acest deliciu.

Lapte de pasăre:
Timp de pregatire: 00:40 ore
Timp de gatire: 00:20 ore
Timp Total: 01:00 ore
Număr de porţii: 6
Grad de dificultate: medie

Ingrediente Lapte De Pasăre:

1 litru de lapte cu 3,5% grăsime
6 ouă
180 de grame de zahăr
1 păstaie de vanilie (sau extract/esență de vanilie sau 2 plicuri de zahăr vanilat)
1 praf de sare

pasare de lapte 2Preparare Lapte De Pasăre:

1. Puneți pe foc mic laptele, într-o cratiţă cu fundul mai gros, ca să nu se prindă. Dacă folosiți vanilia naturală, adaugaţi acum în lapte seminţele răzuite din păstaie cât şi păstaia. Aduceţi laptele la fierbere apoi opriţi focul şi lăsaţi laptele să se infuzeze cu vanilia 10-15 minute.

2. Separaţi ouăle cu grijă, nicio picătură de gălbenuş nu trebuie să ajungă în albuşuri. Puneți atât gălbenuşurile cât şi albușurile în două castroane încăpătoare. Lăsaţi gălbenuşurile deoparte pe moment iar peste albuşuri presăraţi un praf de sare şi începeţi să le bateţi cu mixerul la viteză mare. După ce se formează o spumă consistentă, adăugaţi 100 de grame de zahăr în 2-3 tranşe, în timp ce bateţi în continuare cu mixerul. Se bat albuşurile cu zahărul până când acesta se dizolvă complet şi se obţine o bezea fermă şi lucioasă.

3. Îndepărtaţi păstaia de vanilie din lapte iar dacă vă deranjează vizual seminţele, puteţi să strecuraţi laptele (mie chiar îmi place să văd aceste bobiţe de vanilie naturală în preparatul finit). Puneţi din nou laptele pe foc mic. Cu 2 linguri umezite în laptele fierbinte formaţi ”găluşte” din bezeaua pe care am făcut-o la punctul 2 şi le puneți la fiert, la foc mic, în laptele aromat cu vanilie. Bulgăraşii de bezea se fierb 2-3 minute pe fiecare parte, la jumătatea timpului de gătire urmând să îi întoarceţi cu o spumieră. Când sunt gata, scoateţi cu spumiera bulgării de bezea gătiţi din cratiţa cu lapte, scurgeţi-i de lapte şi puneţi-i pe o tavă, să se răcească. Se opreşte focul la cratiţa cu lapte, se pune capacul şi se păstrează laptele fierbinte (urmează să avem imediat nevoie de el).

4. Crema de vanilie componentă a desertului Lapte de pasăre este, de fapt, o creme anglaise pregătită doar cu lapte şi gălbenuşuri. Pentru a o pregăti, vom proceda astfel: adăugăm peste gălbenuşuri restul de 80 de grame de zahăr şi batem cu mixerul până când zahărul e complet dizolvat iar gălbenuşurile cresc mult în volum şi se deschid la culoare. În acest moment, turnăm deasupra cremei de gălbenuşuri tot laptele vanilat, fierbinte, trecându-l printr-o strecurătoare ca să reţinem eventualele urme de albuş care ar fi putut rămâne de la gătirea bulgăraşilor de bezea. Omogenizăm imediat compoziţia cu mixerul la cea mai mică viteză şi turnăm totul într-o cratiţa curată cu fundul dublu.

5. Punem cratiţa pe foc mic şi amestecăm continuu, cu o lingură de lemn sau cu o spatulă, insistând pe fundul vasului. Atenţie, e foarte uşor să rataţi această cremă gătind-o prea mult! Dacă se va încălzi peste temperatura de 80 de grade Celsius, gălbenuşurile se vor găti complet şi crema se va tăia (îmbrânzi). Dacă nu aveţi un termometru, probaţi în mod repetat scufundând o lingură în cremă, în momentul în care crema îmbracă uniform dosul lingurii iar dacă tragem cu degetul pe această suprafaţă conveză, se formează două linii ferme, care nu se amestecă, înseamnă că a noastră cremă este gata şi o tragem imediat de pe foc.

Observație: am auzit că există variante de Lapte de pasăre care au şi făină sau amidon pe lista ingredientelor. Cu toate că adăugând aceste ingrediente va fi mult mai uşor să pregătim crema, care va deveni mai stabilă, trebuie să ţinem cont că laptele de pasăre nu e o budincă sau o cremă de vanilie. Crema sau sosul de vanilie al acestui desert trebuie să fie semifluid. După ce se răceşte la frigider se va mai întări, însă în niciun caz nu trebuie să obţinem un desert din care să rupem cu lingurița bucăţi, ci unul delicat.

6. Porționăm desertul în boluri sau cupe cât timp crema de vanilie e caldă, încă. Umplem pe jumătate vasele pregătite pentru prezentare cu crema de vanilie, adăugăm bulgăraşii de bezea apoi distribuim în mod egal restul de cremă, până la ultima picătură. Lăsăm să se răcească până la tempetura camerei apoi dăm la frigider pentru cel puțin 2 ore înaintea de momentul servirii.

S-aveţi poftă!

Sursa: retetecalamama.ro
Foto: e-retete.ro

4 COMENTARII

  1. De cand este „laptele de pasare” (sau „bulgarii de zapada”) o „delicatesa din Ardeal si Banat”?! Am mancat asa ceva in copilarie in Sudul tarii si niciodata in Ardeal si Banat unde la putere sunt deserturi „rafinate” gen galuste de cartofi umplute. „Laptele de pasare” este un desert specific frantuzesc („œufs à la neige”). In Ardeal si Banat influente au avut bucataria ungureasca si bucataria nemteasca (printre cele mai proaste din Europa, la fel de proasta ca bucataria englezeasca). In Sud, in fostul Principat al Tarii Romanesti, bucataria franceza a avut o puternica influenta si lucrul asta se vede si se simte: este suficient sa compari preparatele rafinate si „usoare” din Sud cu preparatele „grele”, lipsite de finete, din Ardeal si Banat. Un titlu mai potrivit ar fi: „Delicatese importate in Ardeal si Banat din Tara Romaneasca…”.

    • Cu părere de ră trebuie să vă contrazic dar am crescut cu acest desert în Banat si am 58 ani iar în maghiara i se spune ,,madar tei”si reteta prezentata e axact reteta pe care o pregãtesc si eu asa că lăsatio mai încet

      • Doamna, reteta originala este frantuzeasca („œufs à la neige” sau „île flottante”), faptul ca a fost „importata” si IN Banat nu inseamna ca este o „delicatesa DIN Banat”. De la francezi au preluat reteta si italienii (singurii din Europa care se pot masura cu bucataria frantuzeasca; ei ii spun „uova di neve”), si spaniolii („isla flotante”), si englezii („floating island”), pana si nemtii („Schnee-Eier”) au copiat-o. Vreti sa spuneti ca banatenii au inventat-o in mod independent?! Am comparat genul de deserturi care se prepara in Banat (grele spre… gretoase) cu cele din Muntenia si Oltenia (mult mai fine) si „laptele de pasare” nu se potriveste nicicum cu „delicatesele banatene”.

        • Stimate Papillon! Off ce nume autentic romanesc!Specific Tarii Romanesti.Esti atat de plina de ura si venin,incat si din gastronomie faci dusmanie.Sincer mi-e mila de toti „apropiatii” tai.Incearca sa te vindeci,ca altfel vei avea de suferit toata viata.Ura si rautatea,atrage doar ura.Poti fi singur in potriva tuturor dar nu cred ca te ajuta. Roagate la Dumnezeu,sa nu fii nevoita ,sa primesti un pahar de apa(la nevoie)de la cei care gatesc „madar tej” sau „galuste de cartofi cu prune”.Sa ai noroc in viata si liniste.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte subiecte :

UVT, alături de Eviden, inaugurează Laboratorul de tehnologii și aplicații Cybersecurity

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) continuă dezvoltarea unei serii de programe de studii și proiecte în parteneriat, desfășurate în cooperare cu partenerii din...

După mai bine de 40 de ani, barajul Oravița Mică este din nou funcțional

Administrația Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) vă informează că ieri au fost recepționate lucrările de reabilitare a barajul Oravița Mică (județ Caraș-Severin) și...

Citește și :