În 28 iulie se sărbătorește de către locuitorii acestor meleaguri Ziua Județului Timiș. Momentul marchează în mod oficial instaurarea administrației românești în județul Timiş – Torontal ce a ieșit de sub ocupația armatei regale sârbe și a armatei franceze ce a fost un tampon între cele două puteri limitrofe. Evenimentele sărbătorești se vor întinde pe parcursul a două zile. Vor fi de toate. Și elemente mai sobre de aducere aminte a celor ce s-au întâmplat cu 99 de ani în urmă, dar și evenimente vesele așa cum merită cei ce vor să petreacă.
În data de 27 iulie 1919 a fost instalat primul prefect al Timișului numit de autoritățile Regatului României, în persoana lui avocatului și președintelui Consiliului Național Român din Timișoara și membru al Marelui Sfat Național Român, Aurel Cosma.
Județul Timiș-Torontal a cuprins părțile din fostele comitate Timiș și Torontal din vechea împărțire. Acestea au fost atribuite Regatului României, în urma împărțirii Banatului. Noul județ avea în componență, în prima fază, până în 1925, plășile: Buziaș, Centrală, Ciacova, Comloș, Deta, Gătaia, Giulvăz, Jimbolia, Lipova, Periam, Sânnicolaul Mare, Vinga.
Colectivul Consiliului Județean împreună cu instituțiile de cultură din subordine au organizat o amplă expoziție de comemorare a acelor vremuri de început ale județului la centrul expozițional de la Bastionul Theresia. Timp de trei ore s-au succedat trei expoziții ce au teme diferite, dar totuși legate prin ideea comună.
Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel” a adus o bogată selecție de presă istorică din anii imediat următori anului 1919. Din multitudinea de ziare și publicații ale vremii se poate face o secțiune prin viața bănățenilor de acum un veac.
Centrul de Cultură și Artă al Județului propune o selecție din două personalități ale a plasticii timișene. Expoziție 100 România Art aduce doi creatori ce nu mai au nevoie de un act de confirmare. Sunt în plină maturitate artistică. Lucia Kolla Stoica a adus picturi de o adevărată exuberanță a culorilor ce denotă puterea acestor viziuni. Iar sculptorul Marius Bacriu a expus lemn cioplit ce este de o forță aparte de abstractizare.
O a treia parte a expoziției se adreseaza culturii țărănești de pe aceste meleaguri. Piesele de rezistență sunt costumele populare de o deosebită eleganță și acum după un secol de la coaserea lor.
Colecționarul de artă populară Marius Matei se întrece pe sine cu aceste piese prin care dorește să explice semnele și simbolurile ascunse în veșmintele vechi.
