România ar fi avut un PIB de cel puţin 200 de miliarde de euro (şi nu de 160 de miliarde de euro, cum a fost anul trecut) dacă măcar un milion din cei trei milioane de emigranţi români ar fi rămas ca angajaţi în ţară, iar 500.000 s-ar fi orientat către antreprenoriat.
Este rezultatul unei analize realizate de Ziarul Financiar, care a făcut scenariu ipotetic în care 1,5 milioane dintre românii care au plecat în străinătate ar fi rămas în ţară şi a calculat potenţialul impact al muncii acestora în economie.
Potrivit analizei, dacă un milion de salariaţi plătiţi cu salariul mediu de 500 de euro brut pe lună şi 500.000 de antreprenori care ar fi făcut un profit de 50.000 – 70.000 de euro pe an ar fi rămas în ţară în loc să emigreze, PIB-ul României ar fi crescut anual cu valori cuprinse între 25 şi 35 de miliarde de euro.
În scenariul imaginat, valoarea adăugată adusă în economie de cei 1,5 milioane de români care n-ar mai fi plecat este mult mai mare decât valoarea remiterilor trimise de românii din străinătate, de 3 – 4 miliarde de euro pe an.
Scenariul nu ţine cont însă de faptul că majoritatea celor care au plecat să-şi facă un rost pe alte meleaguri nu au găsit în România condiţii acceptabile în care să muncească şi ar fi îngroşat numărul şomerilor, ceea ce ar fi împovărat şi mai mult bugetul asigurărilor sociale. Şi nici de faptul că un antreprenor care ar putea face în România un profit de 50.000 – 70.000 de euro pe an nu ar fi plecat să-şi caute de lucru în altă parte. Ca să nu mai vorbim de legislaţia şi birocraţia din România, care îi sufocă pe micii antreprenori.
În alte ţări est-europene, guvernele au demarat o serie de măsuri şi facilităţi pentru a stimula reîntoarcerea în ţară a celor plecaţi la muncă în străinătate. Probabil că şi românii s-ar întoarce dacă ar găsi acasă condiţiile pentru un trai decent.