Nume, mai întâi: Rudolf Graf, Valeriu Leu, Simona Adam, Ramona Ardelean Magheț, Ștefana Oana Ciortea-Neamțiu, Mihai Crâznic, Alexandra Dorca, Aurora Dumitrescu, Mirela Daniela Golovescu, Daria-Maria Jurca, Antnia Komlosi, Adela Lungu-Schindler, Tonia Marișescu, Voichița Năchescu, Adrian Onica, Elena Paloșan, Gabriela Panu, Mihai Panu, Roxana Pătrașcu Onica, Mihaela Sitariu, Iulia Sur, Gilda Vălcan. Și, împreună cu toți cei enumerați mai sus, în calitatea de coordonatoare a unui admirabil proiect, Smaranda Vultur.
Cei de mai sus ne-au oferit una dintre cărțile foarte importante pentru Banat și, în fond, nu numai pentru Banat — ci și pentru istorie în general, istoria recentă, istoria orală, istoria mentalităților.
Cartea se numește Germanii din Banat prin povestirile lor — are, de câteva luni numai, o a doua ediție, semnificativ îmbogățită față de prima, la editura Polirom. Volumul care a apărut în această ediție recentă a beneficiat de sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei, în baza unei decizii emise de Parlamentul German.
Prima ediție a cărți a fost publicată în 2000 la editura Paideea. Ea este parte a unei idei foarte generoase — care a dat, în timp, un uriaș și totalmente lăudabil șantier (cu numeroase reușite — editoriale, dar nu numai) — care „s‑a concentrat pe studiul relaţiei dintre memorie şi identitate” și care își are începuturile fecunde în nucleul Centrului „A Treia Europă”. Perimetrul geografic și cel cultural în care s-au derulat proiectele din seria care include și volumul de față au fost ele însele foarte ofertante pentru cercetare și valorificarea acestor cercetări, în condițiile în care „prin pluralitatea etnică şi religioasă şi printr-o îndelungată tradiţie de convieţuire interculturală, Banatul oferă un teren de studiu ideal pentru a urmări modul cum frontierele identitare se reconstruiesc şi se rearticulează azi, într-un timp al tranziţiilor perpetue, după o istorie care a produs traume majore”.
„Întâlnirea cu celălalt” — una dintre formulările posibile ale ideii care s-a declinat în numeroasele inițiative ale grupurilor de antropologie culturală coordonate de Smaranda Vultur în ultimele decenii în zona Banatului — a oferit, între altele, cărți importante despre evrei, francezi, bucovineni, basarabeni, cu toții având legături de mai multe feluri cu această regiune a țării noastre.
Ca și în cazul cărților menționate în enumerarea din fraza imediat anterioară, și volumul dedicat germanilor din Banat are în centrul său „viaţa povestită, aşa cum e ea privită şi înţeleasă retrospectiv de cei care au trăit-o”. El este, așa cum sunt de altfel toate lucrările de istorie orală, o operă de restituire — în cazul în discuție, o restituire care dă, în sumă, imaginea complexă a unei „întâlniri între generaţii, între oameni cu memorii diferite, care îşi revendică identităţi diferite, care marchează solidarităţi identitare ce nu sunt legate neapărat de etnic (există o memorie locală, aşa cum există una comună a celor deportaţi în URSS, a celor deportaţi în Bărăgan, a celor emigraţi în Germania etc.).
Ediția de față a cărții, cea din 2018, de la Polirom — cu un număr de interviuri aproape dublu prin comparație cu prima ediție — are următoarea structură: o dimensiune introductivă (cu o binevenită prezentare a co-autorilor acestui proiect; un studiu introductiv care descrie și explică sensurile proiectului, precum și alte trei studii care au de asemenea sensul de a deschide acest „șantier” tematic datorate lui Rudolf Graf — Germanii din Banat sau istoria între două emigrări —, regretatului istoric Valeriu Leu — Imaginea germanilor la românii din Banat — și lui P. Nemoianu — Mâțul neamțului și mâțul românului); un calup semnificativ care adună „povești de viață” (sunt peste 30 de asemenea „piese” foarte valoroase pentru un demers de istorie orală); două secțiuni despre a) germanii francezi din Tomnatic (cu 5 povestiri de viață) și despre b) germanii pemi din Gărâna (6 povestiri de viață); relatări despre sărbători și tradiții în interiorul comunității germanilor din Banat (5 asemenea documente de istorie orală); un portret în dialog al istoriei Forumului Germanilor din Banat (cu patru documente la temă, trei concentrate asupra unor persoane de la vârful acestei instituții și unul despre o tematică specială — imnul șvabilor).
Germanii din Banat prin povestirile lor este una dintre marile realizări care țin de spațiul cultural bănățean — și în sens editorial, dar și în sens uman. Toți cei care au contribuit la această reușită merită felicitări și toată prețuirea.
Cristian Pătrășconiu