Inițiativa autorităților de a forța reducerea prețurilor la alimentele de bază are, pe lângă o motivație electorală, și una economică, arată o analiză Conso.ro: prețurile ridicate ale produselor alimentare încetinesc procesul de dezinflație, menținând ridicate și costurile de refinanțare din economie. Aceasta în condițiile în care datoria publică este în jur de 50% din PIB.
Analiza a fost făcută în contextul inițiativei populiste venite din zona social democrată a coaliției de guvernare prin care se vrea ieftinirea produselor alimentare de bază.
Guvernul a adoptat chiar vineri, în 30 iunie, OUG pentru plafonarea adaosului comercial la o serie de produse alimentare. Proiectul prevede reducerea adaosurilor comerciale până la maximum 20% la procesator și la retaileri, și maximum 5% pe lanțul de distribuitori.
G4Media a explicat de ce plafonarea adaosului comercial prin ordonanță de urgență, propusă de premierul Ciolacu, e o decizie politică fundamental greșită și cu efecte pe termen lung.
Inflația la alimente
Rata anuală a inflaţiei în perioada mai 2023 – mai 2022 a fost 10,6%. Cele mai mari majorări, în perioada mai 2023 – mai 2022, au fost înregistrate la mărfurile alimentare (18,7%), în vreme ce prețurile mărfurilor nealimentare s-au mărit cu doar 5,2%, iar cele ale serviciilor cu 11,1%, arată cele mai recente date ale INS.
“Inflația anunțată în luna mai (creștere de 10% față de mai 2022) arată că prețurile produselor alimentare se mențin foarte sus (+18.7% față de mai 2022) în vreme ce produse nealimentare și-au temperat considerabil creșterea (+5,1%), iar serviciile sunt apropiate de media inflației (+11%). Energia, care reprezenta altădată principala scuză a producătorilor pentru a-și majoră prețurile de vânzare, nu mai este acum o problema la fel de mare, dat fiind faptul că avem combustibili în luna mai 2023 la 90% din prețul acestora din mai 2022, energia electrică are o scumpire de numai 3% față de mai 2022, iar gazele una de 10%, foarte departe de perioada lor de glorie, când creșterile erau de 3 cifre”, arată analiza Conso.
La produsele alimentare, vedem o creștere anuală de 16% pentru produsele de morărit și panificație, tot de 16% pentru pâine, +25% pentru legume și conserve de legume (+25% cartofi), 18% pentru fructe și conserve de fructe, +15% pentru carne și conserve din carne, +20% pentru peste și conserve din peste, +24% pentru lapte și produse lactate, +29% la ouă, +58% la zahăr.
“De remarcat că avem scumpiri consistente și din zonele unde au existat discuții privind importurile ieftine din Ucraina, de unde rezultă că adaosurile comerciale au fost indecente pe anumite produse cu materie prima luată din țară vecină. Per total, mărfurile alimentare au o pondere de 32% în coșul inflației, cele nealimentare de 49%, iar serviciile de 18%”, menționează analiza Conso.
De sunt scumpe alimentele dacă energia s-a ieftinit? “O primă explicație în acest caz ar fi că avem un consum mai puțin elastic decât în cazul mărfurilor nealimentare. Ne putem abține să cumpărăm des produse de uz casnic, dar nu ne putem abține să mâncăm zilnic, cel mult putem reduce porțiile. Iar producătorii și comercianții profită de această realitate. În al doilea rând, menținerea prețurilor ridicate poate fi și un efect al scăderii cererii. Chiar dacă vând mai puțin, producătorii știu că nu vor rămâne cu mărfurile în vitrină, pentru că oamenii trebuie să mănânce și atunci răspund cu o creștere de prețuri la o reducere a cererii, ceea ce în cazul mărfurilor nealimentare și serviciilor e mai greu de aplicat”, arată Cristian Dogaru, în analiza Conso.
Conso.ro: Alimente mai ieftine înseamnă și dobânzi mai mici la credite
“Dorința autorităților de a determina o scădere a prețurilor alimentelor de baza are la bază și un calcul economic – o inflație în scădere înseamnă și dobânzi mai mici la credite, iar în contextul în care economia încetinește ar fi de dorit că presiunea pe rambursarea împrumuturilor mai vechi să se atenueze. Să nu uităm cheltuielile cu serviciul datoriei statului, tot mai sensibile la dobânzile de refinanțare în condițiile în care datoria publică este în jur de 50% din PIB. Din scăderea dobânzilor vor pierde și deponenții, care vor primi dobânzi mai mici, însă în contextul scăderii inflației nivelul randamentelor real-negative pentru produsele de economisire în lei achiziționate (titluri de stat, depozite bancare) s-ar putea diminua, dacă rată inflației se va reduce mai mult decât vor scădea randamentele la produsele de economisire”.
Listă cu scumpiri (INS)
Dintre produsele alimentare, zahărul, cu 58,71% rămâne produsul care a cunoscut cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an, urmat de unt, cu 32,46%, şi margarina, 31,39%. În categoria serviciilor, transportul aerian, cu 46,25%, a avut cele mai mari creşteri de preţuri, iar dintre mărfurile nealimentare, energia termică s-a scumpit cu 23,82%.
Indicele prețurilor de consum în luna mai 2023 față de luna mai 2022, potrivit INS:
Zahăr: +58,71%
Unt: +32,46%
Cartofi: +25,54%
Ouă: +29,72%
Brânză: +26,73%
Lapte: +21,21%
Lapte și produse lactate: +24,29%
Legume și conserve de legume: +25,92%
Pește și conserve de pește: +20,96%
Fructe proaspete: +22,58%
Pâine: +15,59%
Cafea: +16,18%
Făină +11,10%
Carne, preparate şi conserve din carne: +14,58%
Lista produselor pentru care se vor aplica aceste prevederi, potrivit proiectului de OUG:
1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300g-500 grame, fără specialități
2. Lapte de vacă proaspăt 1L, grăsime 1,5%
3. Brânză telemea din lapte de vacă vrac
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3.5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
5. Făină albă de grâu ”000” 1 Kg
6. Mălai 1 kg
7. Ouă de găină calibrul M 10 buc.
8. Ulei de floarea-soarelui 1L
9. Carne proaspătă pui*
10. Carne proaspătă porc**
11. Legume proaspete vrac***
12. Fructe proaspete vrac****
13. Cartofi proaspeți albi vrac
14. Zahăr alb tos 1 Kg
* Carne pui, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi pui, varianta standard
** Carne porc, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os
și fără os, spată de porc
***Legume proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei kapia.
**** Fructe proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă mere roșii și mere
golden, prune, pepene roșu, struguri de masă
Sursa: https://economedia.ro/
