În 1993, am avut şansa să particip la o reuniune a unei organizaţii neguvernamentale afiliate pe lângă Consiliul Europei, GERFEC, găzduită de influenta fundaţie elveţiană Goethe la castelul din Klingenthal, lângă Strasbourg. Printre persoanele remarcabile care au susţinut prelegeri s-a aflat şi una cu totul aparte. A.M. fusese, până în 1992, consilier al secretarului general ONU din acea vreme, Boutros Boutros Ghali, şi trăise în preajma celor mai influenţi bărbaţi de stat ai ultimilor cincizeci de ani în momente cruciale ale istoriei. Între altele, în 1940 îi fusese caddy — asistent la jocul de golf — celebrului miliardar Aga Khan. Expertul în relaţii politice internaţionale şi în geostrategie a vorbit despre omenirea anului 2020. De fapt, prelegerea se numea „Hărţile necunoscute ale lumii” şi prezenta raportul de forţe pe mapamond nu în funcţie de teritoriul geografic, ci de aşa-numitele „hărți calitative”, cum ar fi puterea armată, rezervele bancare, investiţiile în educaţie, rezervele de petrol, mineralele strategice, rezervele de apă potabilă. Astfel, ţări mici geografic vorbind, cum ar fi Israelul, apăreau imense pe harta dotării militare, după cum România era o megaputere pe harta statelor cu rezerve majore în apă potabilă și metale rare. Atunci am înţeles că nu cantitatea contează în evaluarea unui fenomen, ci expresia lui calitativă.
Aplicaţi cele de mai sus şi încercaţi să obţineţi o hartă a etniilor ce populează Timişoara. Numeric vorbind, vom fi de acord că maghiarii sunt cei mai numeroşi. Dar dacă vom ţine cont de un alt criteriu, cum ar fi puterea financiară? Ei bine, atunci vom fi nevoiţi să acceptăm o realitate pe care o ignorăm de mai mulţi ani. Anume că arabii formează şi ei o minoritate etnică şi că puterea ei financiară o situează pe primul loc. După care nu urmează nici maghiarii, nici germanii, nici romii, nici sârbii, nici altele previzibile. Nu! Urmează italienii și, probabil, chinezii!
Problema e alta însă. Trebuie să ne obişnuim cu aceste noi minorităţi, dar consecinţele ce rezultă de aici nu sunt atât de simple cum par. Fiindcă, dacă există numeroase familii mixte româno-arabe, iar italienii sunt deja o realitate asumată cu… amor, chinezii nu se integrează deloc în societatea românească. Autoghetoizarea lor va provoca mari probleme în câţiva ani. Un polițist îmi povestea, sub protecția anonimatulu, acum 2-3 ani că, în Timișoara, trăiesc ilegal cel puțin două mii de chinezi. Iar un altul opina că, după drama din Siria, câteva sute de sirieni s-au alăturat rudelor de aici. Care s-ar putea, la rândul lor, să producă o altfel de ghetoizare.
Poate oare cineva să facă publice niște cifre aproximative în acest sens? Adică să știm și noi câți arabi și chinezi „condimentează” discret asiatic aerul viitoarei noastre capitale europene?
penibil!
Chiar ca penibil! Citez: „Adică să știm și noi câți arabi și chinezi „condimentează” discret asiatic aerul viitoarei noastre capitale europene?” Asta este marea „preocupare” a banateanului adevarat in anul de gratie 2016… De aici si pana la „problema puritatii rasei banatene” nu mai este decat un pas. Care „puritate a rasei banatene”?! Asa ceva nu exista! Banteanul, prin definitie, este un metis, o corcitura, un amestec de roman cu sarb, cu ungur, cu svab, cu rrom, cu slovac, cu ucrainean etc.. Vreti „pursange”?! Cautati in Sudul Romaniei, cautati chiar si in Moldova sau Ardeal, dar nu in Banat! Banatul este un „teritoriu al imigrantilor cu forta”.