Cititul nu este doar pentru relaxare sau doar pentru informare. Să citești cărți, indiferent că sunt pe hârtie sau în format electronic, îți poate aduce beneficii fizice și mintale demonstrate de numeroase studii: consolidarea funcțiilor creierului, reducerea stresului, îmbunătățirea calității somnului, creșterea capacității de a empatiza și de a crea legături sociale, dezvoltarea vocabularului. Am consultat mai multe studii și am discutat cu Marian Coman, scriitor și coordonatorul clubului de carte Armada, și cu editoarea Eli Bădică și am rezumat mai jos concluziile.

„Mă ajută să am mintea limpede“

Rareori cititul face subiectul știrilor în ultimii ani, iar când se discută despre citit e mai degrabă într-un ton alarmant: „N-ai carte, n-ai parte | Numai 30% dintre români citesc sau cum s-au schimbat obiceiurile de lectură“ (Europa Liberă România); „Românii și cărțile. O analiză despre ce și cât (nu) citim“ (TVR.ro); „Un român din cinci a citit cel mult 5 cărți pe an. Femeile citesc mai puțin și mai rar decât declară bărbații că citesc, arată Barometrul de consum cultural 2023 / De ce nu citesc românii“ (Edupedu.ro).

Dar mai sunt și excepții. Cu puțin timp în urmă, imaginea unui om citind o carte a ajuns în prime time la TV în Statele Unite ale Americii și a făcut ocolul lumii. Sigur, nu era vorba despre un om oarecare, ci despre jucătorul Ligii Naționale de Fotbal american (NFL) A.J. Brown, care citea o carte într-una dintre pauzele unui meci al echipei sale.

A.J. Brown citea “Inner Excellence: Train Your Mind for Extraordinary Performance and the Best Possible Life”, scrisă de Jim Murphy, un fost jucător profesionist de baseball care se autodescrie „coach de performanță“ și care încearcă să ajute sportivii să-și dezvolte forța mentală. Brown a mărturisit că este cartea din care citește câteva pagini la fiecare meci pentru că îl ajută foarte mult mental și emoțional: „Mă calmează, mă ajută să îmi recapăt concentrarea, să am mintea limpede“ (vezi video sus declarațiile sportivului).

Imediat ce imaginile cu el citind au acaparat social media, cartea a devenit una dintre cele mai citite din lume. A doua zi după meci, „Inner Excellence“ a lui Jim Murphy era #1 în topul celor mai bine vândute cărți pe Amazon.

Care sunt cele mai importante beneficii ale cititului

Cum ne ajută cititul dincolo de faptul că ne îmbogățește vocabularul și exprimarea? Să luăm beneficiile pe rând.

Pentru început, personajele unei povești, fie că le iubim sau nu, poate chiar ajungem să le disprețuim, pot contribui la dezvoltarea sau confruntarea propriilor idei despre lume: uneori ne ajută să exorcizăm propiile noastre experiențe traumatice sau să retrăim unele emoții pozitive.

Bun, dar am putea să contraargumentăm că avem azi posibilitatea de a trăi astfel de experiențe și uitându-ne la un film sau la un serial sau chiar la diverse clipuri video din spațiul online. Da și nu, pentru că, atunci când citim, se întâmplă ceva special. Putem urmări aceleași povești care se desfășoară în adaptări de film și TV, dar numai atunci când le citim ne angajăm activ cu subiectul, personajele și împrejurimile, devenim la rândul nostru creatori.

„Nu putem să blamăm tot timpul «citit versus filme», «citit versus jocuri video» și oamenii să se simtă constant vinovați că fac o alegere sau alta. Doar că e păcat să trăiești fără citit, să îți duci viața fără să te scufunzi în povești. Pentru că poveștile acelea ajung să fie ale noastre, de asta ne plac atât de mult. Cititorii sunt creatori la rândul lor, o poveste bună te locuiește, te mobilează interior din toate punctele de vedere și asta încearcă să arate și lumea științifică. Odată ce capeți obiceiul de a citi, odată ce ai curajul să te arunci în direcția asta și să ții cu dinții de ea, o să vezi tu, pe propria persoană, cum te schimbă. Nu știu lucru mai frumos de atât. Ar fi păcat ca oamenii să piardă lumina asta din lectură“, explică Eli Bădică.

Spre deosebire de poveștile de pe micile sau marile ecrane, cititul are și beneficiul de a-ți antrena răbdarea, de a-ți induce un ritm mai lent.

Apoi, când citești imaginația ta ia amploare. „Felul în care îți dezvoltă imaginația, pe lângă dezvoltarea cognitivă, este un beneficiu incontestabil, dar pe care de afară îl observi mai greu sau îl observi în timp, atunci când ești profesor, de exemplu, și îți vezi elevii crescând. Altfel, mi se pare atât de evident și natural. E ca aerul, dacă nu citești, nu poți să trăiești din punctul meu de vedere. Sunt cuvintele lui George Martin care au devenit deja șabloane: «Un om obișnuit trăiește o viață, un cititor trăiește o mie de vieți». Faptul că ai acces la atâtea lumi în care te poți arunca, în care poți plonja, la atâtea fețe umane, la atâtea personaje este poate cea mai bună petrecere a timpului liber, pentru că te dezvoltă în interior și în exterior“, completează scriitorul Marian Coman.

Beneficii pentru sănătatea fizică și emoțională

Să citim nu ne ajută numai în ceea ce privește dezvoltarea personalității noastre și deschiderea viziunii asupra lumii în care trăim. Cititul are beneficii și pentru sănătatea emoțională și fizică, așa cum relatează și BBC Teach într-un articol.

Pe măsură ce înțelegem perspectivele și motivațiile dintr-o poveste, inteligența emoțională se dezvoltă – o arată mai multe studii.

Ce se întâmplă în creier când citești

Există dovezi care arată că cititul se numără printre activitățile care pot contribui la menținerea activă a creierului și, implicit, la întârzierea apariției unor afecțiuni precum boala Alzheimer sau diferite forme de demență.

Cititul nu este doar o formă de distracție pasivă, ci un exercițiu fizic pentru creier. Când citim, creierul simulează activități, peisaje și sunete combinându-le cu propriile amintiri și experiențe, stimulând astfel conexiunile neuronale.

Un studiu amplu la care au participat 900 de adulți cu vârste de peste 65 de ani, publicat în 2019 în Neurology, arată cum persoane care nu au învățat niciodată să scrie sau să citească au un risc mai mare de a dezvolta demență. 90% din participanții la studiu erau imigranți din Republica Dominicană, unde oportunitățile de școlarizare erau limitate. Mulți dintre ei învățaseră să citească în afara școlii, însă 237 nu știau nici să citească, nici să scrie.

Timp de trei ani și jumătate, participanții su fost supuși unor teste de memorie, limbaj și orientare vizuală și spațială. Bărbații și femeile care nu știau să scrie și să citească aveau de 2,65 ori mai multe riscuri de a suferi de afecțiuni ale creierului precum demența, comparativ cu cei alfabetizați. Rezultatele au fost coroborate și cu alți factori de risc ai demenței precum sexul, hipertensiunea, diabetul, bolile de inimă, fiind cunoscut faptul că acești factori de risc au, de asemenea, un rol semnificativ. Însă, de departe, și cititul contribuie la cât de sănătos ne rămâne creierul pe parcursul vieții.

Un alt studiu, realizat în 2016, ale cărui rezultate au fost publicate în Social Science & Medicine, arată că cititul este strâns conectat cu longevitatea. Peste 3.000 de persoane cu vârste de peste 50 de ani au răspuns la întrebări despre obiceiul de a citi într-o cercetare despre sănătate în general. Oamenii de știință au împărțit eșantionul în trei grupuri: cei care nu citesc, cei care citesc până la trei ore și jumătate pe săptămână și cei care citesc mai mult de trei ore și jumătate pe săptămână. În comparație cu cei care nu citeau cărți, cei care o făceau până la trei ore și jumătate pe săptămână au avut cu 17% mai puține riscuri de a muri în următorii 12 ani (perioada cât a durat cercetarea). Cei care au citit mai mult de trei ore și jumătate pe săptămână au avut cu 23% mai puține riscuri de a muri. Pasionații de lectură au trăit în medie cu aproape doi ani mai mult decât cei care nu au citit deloc. Oamenii de știință au găsit o asociere similară printre cei care citeau ziare, dar era mult mai puțin semnificativă față de cei care citeau cărți.

„Oamenii care au raportat doar o jumătate de oră pe zi de citit cărți au avut un avantaj semnificativ de supraviețuire față de cei care nu au citit deloc”, a spus autorul principal al studiului, Becca R. Levy, profesor de epidemiologie la Universitatea Yale.

Studiile au arătat în mod repetat că oamenii care citesc cărți tipărite obțin un scor mai mare la testele de interpretare și își amintesc mai mult din ceea ce citesc decât cei care citesc același material într-o formă digitală. Una dintre explicații ar putea fi că oamenii tind să citească paginile tipărite mai lent decât conținutul digital.

Oamenii buni la citit au creierul diferit

Structura creierului diferă la oamenii care citesc comparativ cu cei care preferă poveștile și informațiile în format video. Mikael Roll, profesor de fonologie la Universitatea Lund, din Suedia, a explicat într-un articol pentru The Conversation în ce mod diferă creierul pasionaților de lectură. Concluziile sale sunt rezultatul unei cercetări care a analizat creierul unui număr de peste 1.000 de participanți.

„Persoanele cu diferite abilități de lectură au caracteristici diferite ale anatomiei creierului. Structura a două regiuni din emisfera stângă, cruciale pentru limbaj, s-au dovedit a fi diferite în cazul persoanelor foarte bune la citit. Una dintre ele este zona anterioară a lobului temporal. Lobul temporal stâng ne ajută să asociem și să putem în categorii diferite tipuri de informații cu sens. Pentru a da sens, de exemplu, cuvântului picior, această zonă a creierului asociază informații vizuale, senzoriale și motorii, pentru a înțelege cum arată, cum se simt și cum se mișcă picioarele. O altă zonă – girusul lui Heschl – o cută a creierului localizată în lobul temporal superior care găzduiește cortexul auditiv, este mai mare. În trecut, un girus Heschl stâng mai subțire a fost asociat cu dislexia – dificultăți serioase la citit. Cu cât zona creierului dedicată înțelegerii sensului este mai mare, cu atât ne este mai ușor să citim“, explică autorul cercetării.

Poate nu întâmplător, Suedia a trecut recent din nou la metodele clasice, tradiționale de învățare, după ce în anii trecuți a făcut o adevărată revoluție digitală în sistemul de învățământ, încă de la creșă.

Beneficii ale cititului zilnic

Să citești în fiecare zi e ideal, pentru că această activitate aduce numeroase beneficii pe termen lung: de la un declin cognitiv mai lent, o viață mai lungă, scăderea stresului și îmbunătățirea calității somnului. Iar ceea ce citești nu contează atât de mult: poate să fie o carte Science Fiction, o poveste de dragoste sau un thriller. Nu e important nici unde citești: în aer liber, în intimitatea casei tale, într-o cafenea, în avion sau pe malul mării. Important e să o faci zilnic.

1 Crește speranța de viață

Coroborat cu alți factori precum dieta, sportul și o stare de spirit bună, cititul zilnic crește probabilitatea de a trăi mai mult și mai sănătos.

2 Încetinește declinul cognitiv

Cititul în fiecare zi crește abilitatea de a memora și de a învăța, de a-ți păstra atenția și de a face conexiuni. Cititul este printre puținele modalități prin care creierul tău poate deveni o super-putere prin întărirea memoriei deja existente și a capacității de a stimula memoria pe termen scurt.

3 Îmbunătățește capacitatea de concentrare

Tehnologia are numeroase aspecte pozitive, dar nu există dubiu că ne încurajează lenea, făcând ca aproape tot ce ne înconjoară să ne fie disponibil cu ușurință. La un click distanță putem comanda mâncare, stabili unde mergem în vacanță, reminderele de pe telefon ne ajută să nu mai fin nevoiți să ținem minte programări, zile de naștere etc. Riscul este să devenim din ce în ce mai leneși. Ceea ce diminuează capacitatea de efort pentru a rezolva probleme, sau capacitatea de concentrare. Să citești, însă, măcar 30 de minute pe zi, într-un mediu care nu e atât de facil de explorat, crește capacitatea de concentrare printre altele.

4 Reduce stresul

Cititul poate fi o modalitate bună de a te deconecta de factorii de stres zilnici: un studiu din 2022 arată că cititul în fiecare zi are un impact pozitiv și imediat asupra stării de spirit și în ceea ce privește emoțiile pe care le avem de gestionat.

5 Îmbunătățește calitatea somnului

Mai multe cercetări realizate de-a lungul timpului au arătat că cititul înainte de culcare îmbunătățește calitatea și durata somnului, poate preveni în unele cazuri insomnia, toate astea fără să te expună la lumina albastră a ecranelor despre care știm că afectează negativ somnul.

6 Stimulează acumularea de noi cunoștințe

Cititul este una dintre cele mai bune modalități de a afla mai multe despre viață, de la cărți despre dezvoltarea personală la cărți de ficțiune. Cu cât citești mai mult, cu atât creierul înmagazinează informații mai multe și mai diverse, crescând nivelul de inteligență. Cu cât începi mai devreme, cu atât este mai bine pentru IQ: cercetătorii unui studiu din 2015 au constatat cum copiii cu abilități de citire mai bune până la vârsta de 7 ani au obținut scoruri mai mari la testele de IQ în comparație cu copiii cu abilități de lectură mai slabe.

7 Îmbunătățește abilitățile sociale

Când citești, primești exemple de interacțiuni sociale din care poți învăța, iar studiile au confirmat asta (oamenii care citesc au adesea abilități sociale și comportamentale mai puternice în comparație cu cei care nu citesc). Ficțiunea ajută adolescenții să devină mai empatici prin procesul de înțelegere a ceea ce simt și gândesc ceilalți. Cititul ne poate ajuta, de asemenea, să avem mai multă încredere în noi înșine și crește gradul de asertivitate.

Mai mult, cititul poate ajuta și la atenuarea simptomelor depresiei. Filosoful britanic Sir Roger Scruton a scris odată: „Consolarea ce vine din lucrurile imaginare nu este o consolare imaginară”. Persoanele cu depresie se simt adesea izolate și înstrăinate de toți ceilalți. Cărțile au puterea de a diminua sentimentul de înstrăinare prin faptul că oferă posibilitatea de evadare temporară din propria lume și de a imersa în experiențele imaginate ale personajelor. Iar cărțile de dezvoltare personală pot ajuta cititorii prin sfaturi practice privind stările depresive.

Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii a lansat programul „Reading Well“, un program prin care experți din sfera medicală prescriu cărți de dezvoltare personală pentru anumite afecțiuni.

Cât e bine să citești pe zi. Contează ce citești?

Să citești 20-30 de minute pe zi minimum contribuie semnificativ la sănătatea fizică și la bunăstarea emoțională, confirmă majoritatea studiilor. De asemenea, cu cât citești mai mult pe zi, cu atât beneficiile sunt mai de impact.

Doar că nu e atât de important cât citești pe zi, aceasta e ultima presiune pe care ai vrea să o ai. „Nu-ți judeca obiceiurile de citit. Mai bine gândește-te la ce îți oferă cititul și consideră timpul alocat cititului un cadou pentru propria persoană“, spune dr. Susan McLaine, director creativ la Bibliotherapy Australia, pentru The Guardian.

Și Eli Bădică crede că dorința de a contoriza, de a da randament chiar și în zona cititului nu ajută: „Când până și lectura are scopuri foarte clare, obiective bine delimitate, la un moment dat s-ar putea să inducă în eroare. Dacă-ți propui prea mult, asta înseamnă că nu vei citi în profunzime, de exemplu, pentru că vei citi rapid, poate o să alegi numai anumite tipuri de cărți. Dar e foarte complicat și riscăm să ajungem într-o zonă a judecății de valoare. Până la urmă, nu contează ce citești, alege ce îți face plăcere chiar dacă asta înseamnă numai romane polițiste și tu ai auzit că romanele polițiste sunt literatură de mâna a treia. Realmente nu contează, dacă îți face plăcere, dacă acea poveste îți spune ceva. Apoi, cu cât citești mai multe povești proaste, am această credință, poate pentru că sunt idealistă, că la un moment dat chiar și după multă carte din zona comercială, capeți discernământ și vei vrea puțin mai mult și vei merge și în alte direcții.“

Cum să te bucuri (mai mult) de citit

Poți trăi fără să citești, dar lumea nu poate exista fără povești, este credința scriitorului Marian Coman. Poveștile ne împing mai departe, iar cele mai interesante rămân cele care fac parte din literatură: „Cred că suntem făcuți din povești, într-un fel sau altul, și că lumea fără poveste nu ar putea exista. Totul în jurul nostru, de la un telefon banal la un discurs al unui politician este o poveste, fără o poveste nu poți merge mai departe. Iar cele mai bune povești sunt evident cele care fac parte din literatură.“

Dar cum te poți bucura mai mult de literatură? Un prim pas ar fi să îți creezi un obicei din citit, iar modalitatea prin care o facem poate fi diferită de la persoană la persoană.

Totuși, un studiu realizat de UCL sugerează că ai nevoie de circa 66 de zile pentru a-ți crea un obicei nou, implicit și obiceiul de a citi. De asemenea, reporterița Doosie Morris, de la The Guardian, și-a documentat încercările de a-și redobândi dragostea pentru citit – după ce apariția copiilor, a smartphoneului, a rețelelor sociale și, în cele din urmă, a pandemiei i-au fragmentat atenția și au diminuat această pasiune –, pe parcursul a nouă săptămâni.

În prima săptămână, după numai câteva pagini în format tipărit, simțea cum creierul îi zvâcnea de la oboseală, orice îi distrăgea atenția. A crezut că ani de dat scroll și de streaming au produs daune ireparabile.

În primele săptămâni, cititul în format tipărit s-a dovedit dificil, așa că a decis să înlocuiască podcasturile non-ficționale pe care le asculta de obicei cu povești citite (audiobook-uri), pe care le asculta în timp ce mergea sau în timpul altor activități zilnice. Treptat, răbdarea și dorința pentru povești mai lungi a crescut, așa că Morris a reușit să revină cu câte o pagină/două, la cititul clasic. Cu fiecare săptămână, cititul a devenit un act mai natural și mai plăcut. Aproape de finalul perioadei, Doosie Morris a ajuns să aleagă cărți în funcție de starea de spirit, redobândind senzația că lectura este o modalitate de a evada și de a te bucura, nu o activitate productivă, nu o obligație. În final, Morris recomandă acest proces oricui dorește să-și reaprindă pasiunea pentru cărți.

Trucuri care te ajută să citești mai mult

Setează-ți țeluri mici: începe cu reviste, ziare, povestiri mai scurte ca să nu ți se pară descurajant din prima.

„Poți începe cu benzi desenate, manga și romane grafice, poți începe cu absolut orice te atrage, pentru că este exact ca orice alt antrenament și trebuie să te pregătești pentru asta. Când te apuci să alergi, nu alergi din prima 10 kilometri pentru că nu ai nici condiție fizică, nici disciplină. Așa și cu lectura, începi încet-încet. Prima dată mergi într-o librărie, încerci o pagină, două și iei acasă cartea din care ai impresia că mai poți citi încă două-trei pagini, sau cartea care te interesează dintr-un anumit punct de vedere. Până la urmă toți avem interesele noastre în ceea ce privește subiectele, stilurile, genurile. Apoi, 5 minute azi, 5 minute mâine. Orice altă metodă mi se pare că nu ar face decât să complice lucrurile foarte mult, mai ales rețetele foarte stricte“, consideră Eli Bădică.

Stabilește-ți un obiectiv zilnic: pentru cei dintre noi pentru care setarea unor obiective clare nu este descurajantă funcționează setarea unui număr de pagini pe zi sau alocarea unui anumit timp special pentru această activitate: 20-30 minute pe zi (în prima parte a zilei sau seara). Când obiectivul a devenit rutină, crește miza și setează-ți un țel mai măreț, cum ar fi un număr de cărți pe an.

Înscrie-te într-un un club de carte: să faci parte dintr-o astfel de comunitate te poate motiva foarte mult – ai responabilitatea de a citi o carte la un interval de timp, carte despre care vei și dezbate cu alți cititori. Experiența de a împărtăși cu alții ce ai citit te va ajuta să nu ratezi lectura aleasă. Un club de carte este, de asemenea, o oportunitate de a-ți face prieteni noi.

Evită din start elementele perturbatoare: de exemplu, când începi să citești, alege să ții telefonul sau orice alt stimul exterior departe pentru a nu fi tentat să te oprești iar și iar din citit.

Alege o carte care crezi că ți-ar plăcea: încearcă pentru primele alegeri să te gândești la o carte/un subiect care sigur te-ar încânta. Dacă nu ai nicio idee, cere o recomandare de la un prieten, de la un coleg, caută referințe în diferite articole, pe platforme precum Goodreads sau pe conturi ale unor scriitori, cum este Ferma de gânduri, a autoarei și jurnalistei Lavinia Bălulescu.

Scriitorul Marian Coman este cunoscut mai ales pentru cărțile Omulețul din perete și Ultima carte.

Tinerii și femeile citesc cel mai mult

În prezent există o piață considerabilă pentru carte atât în Europa, cât și în România. De fapt, niciodată în istoria omenirii nu s-a citit cât se citește acum, spune scriitorul Marian Coman.

„Avem tendința să fim cumva pesimiști. Gândim că nu se mai citește atât de mult, cărțile mor. Dar, de fapt, niciodată în istoria omenirii nu s-a citit cât se citește acum. Niciodată în istoria omenirii nu s-au tipărit atât de multe cărți câte se tipăresc acum. Niciodată în istoria umanității nu au existat atâtea modalități de a pune în circulație cărți și povești. Am acum în telefon câteva zeci de mii de cărți. Există o platformă audio Voxa unde poți asculta cărți, le poți citi pe telefon în timp ce ești în avion, în metrou, oriunde. Ai biblioteci pline cu cărți unde ai acces gratis, ai librării peste tot în țară, există o sumedenie de reduceri pentru cărți.“

Pe de altă parte, realitatea este că în România oamenii citesc mult mai puțin decât în alte țări. „Da, în România se citește mai puțin decât în alte țări, da, avem o problemă cu asta și poate ar trebui să ne gândim cum poate fi ea rezolvată, cum putem noi ca stat să facem mai mult pentru a încuraja educația, literatura, cultura, lectura ș.a.m.d. Dar la nivel global, din punctul meu de vedere, în momentul de față, trăim unul dintre cele mai bune anotimpuri pentru carte“, mai spune scriitorul Marian Coman.

Totuși, Cine citește în România?, am întrebat-o pe Eli Bădică, editoare Nemira și coordonatoarea colecției de literatură română „n’autor“.

„Tinerii citesc și citesc cel mai mult, ideea că tinerii nu citesc este una preconcepută care ar trebui corectată. Conform celor mai recente date statistice Eurostat, se pare că cei care citesc cel mai mult în spațiul european sunt tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani și adulții începând de la 60 de ani. Întrebarea este ce ne facem cu cei între 30 și 60 de ani? Aici este un gol care trebuie umplut“, spune Eli Bădică.

De asemenea, în continuare, revine editoarea, așa cum ne-o arată istoria lecturii, femeile au fost dintotdeauna cele care au citit cel mai mult. „Dacă facem împărțirea pe gen, atât a cărții ficțiune/non-ficțiune, femeile într-adevăr citesc mai multă ficțiune decât bărbații, bărbații citesc preponderent non-ficțiune. Dar, în general, cititorii pe care îi avem sunt de fapt cititoare. Vorbim de un procent de 70-80%, este copleșitor. Așa a fost cu secole în urmă, așa este și astăzi. Poate pentru că, pe partea masculină, pare încă frivol să te ocupi cu ficțiunea. Nu-ți permiți ca bărbat să faci asta, citești mai degrabă business, economie, preocupări care par serioase.“

Sursa: https://smartliving.ro/