Dintotdeauna, Timișoara a reprezentat, din punctul de vedere al afluenței publicului la arene, un pol principal pe harta fotbalului românesc. Asta până în ultimii ani, pe vremea FC-ului lui Marian Iancu.
După dezintegrarea cosmopolitului proiect BkP-ist, în 2012, s-a schimbat totul. Fotbalul timișorean s-a atomizat, creîndu-se trei tabere mai mult sau mai puțin antagoniste.
ACS Poli, nou-înființată, prin preluarea locului de ligă secundă de la AC Recaș, tocmai promovată. Club susținut de autoritățile locale și care a ajuns, după un singur an, în Liga I, pendulând însă, apoi, între cele două divizii.
ASU Politehnica, echipa Universității Politehnica, cea care, în 1921, o înființa pe Poli cea ”clasică”. Grupare susținută de legendara galerie ”Druckeria” și care a (re)pornit de jos, din Județ, iar acum e lider în Liga a III-a.
Ripensia, reînființată după 64 de ani. Cel mai celebru nume al fotbalului românesc interbelic, primul club profesionist al fotbalului carpato-danubiano-pontic. Echipa s-a înscris în ultimul eșalon, Campionatul Municipal, și așteaptă primăvara 2016 din postura locului 1 în Liga a IV-a.
Niciuna dintre cele două ”Poli” de mai sus neavând palmaresul alb-violet, rămas undeva în celula lui Marian Iancu, interesul microbiștilor de pe Bega a scăzut brusc.
ACS strânge foarte puține mii de oameni în marele oval de beton inaugurat acum peste jumătate de secol. ASU are nucleul ei de suporteri, mai mulți decât echipa de primă ligă, dar departe de cifrele anterioare. Ripensia trebuie să se mulțumească, deocamdată, la meciurile de campionat, cu o asistență de ordinul sutelor.
Sigur că renunțarea timișorenilor de a urmări pe viu partidele de fotbal se înscrie în tendința generală a soccer-ului de la noi. A închide discuția aici ar fi însă o eroare și un praf în ochi.
Vom mai vorbi, încercând să atingem cauzele profunde ale acestui dezastru.
are dreptate autorul…
Nu uitati un lucru foarte important: multi adevarati timisoreni, care contribuiau la umplerea stadionului, traiesc acum in Augsburg,Toronto, Melbourne si multe alte locatii indepartate. Inlocuitorii lor sunt niste glume nereusite!
Cum sa mergi cu copilul la stadion daca trebuie sa stea langa un gard si nu vede nimic ? Stadionul e mic, daca Stiinta ar avea inca o tribuna, ar fi si aceea plina, ar veni mai multi oameni sa vada Politehnica.
Prostia aia „conceputa” si promovata in disperare de Robu care joaca pe DP nu are fani, oamenii care merg acolo sunt microbistii aia pasionati de sport care merg sa vada si alte echipe, si alte sporturi. Plus cei care vin sa vada echipele de liga 1, prea putini sunt „suporterii” echipei. Avem nevoie de o decizie politica in folosul orasului, a sportului, nu in folosul politicienilor.