Articol scris de: Răzvan Chiruță

Foarte puțini medici vor să discute despre sprijinul financiar pe care l-a oferit România refugiaților ucraineni. Ne-am lovit de această reticență cu uimire: nu ni s-a mai întâmplat niciodată până acum, în cele peste două decenii de când facem jurnalism, să fim refuzați sau de-a dreptul ignorați de atât de mulți doctori și specialiști.

Nici măcar Ministerul Sănătății nu ne-a răspuns la solicitarea de informații cu privire la banii pe care i-a cheltuit România, din 24 februarie 2022 până în prezent, cu asistența medicală oferită gratuit celor aproape 100.000 de ucraineni care se adăpostesc de război în România.

Am primit doar un răspuns de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în care ni s-au oferit câteva date. Dar pe un ton țâfnos, în care mai mult am fost ironizați și certați.

Explicația pentru această reticență a medicilor este evidentă și din cele două întrebări pe care PRESShub le-a adresat, pe Facebook, românilor: „Credeți că autoritățile române au făcut suficient pentru refugiații ucraineni?” și „Ce efect credeți că au avut refugiații ucraineni asupra economiei și societății românești?”.

Am primit 100 de răspunsuri la prima întrebare și peste 1.700 la a doua întrebare. Foarte multe sunau la fel, variind între cuvintele „dezastru” și „calamitate”, plus îndemnurile „săa plece la ei acasă că i-am ținut pe spatele nostru destul”.

Unii români, cei mai activi pe rețelele de socializare, nu mai au răbdare: prețurile au explodat, economia românească și cea europeană se îndreaptă spre recesiune, guvernul de la București pare mai preocupat de servirea cu bani publici a membrilor de partid și a apropiaților acestora. Războiul declanșat de Putin în Ucraina nu se va termina curând, prin urmare nici situația internațională, europeană și românească nu se va îmbunătăți semnificativ anul acesta.

În vremuri de criză, este căutată întotdeauna o persoană sau un grup către care să se arunce responsabilitatea. Iar propaganda internă, din zona politicienilor populiști sau extremiști, funcționează: vinovații au fost găsiți refugiații ucraineni.

„Nimeni n-a luat locul nimănui, nimeni n-a luat banii nimănui”

„Mă văd cumva nevoit să fac o comparație cu ce s-a întâmplat în pandemie. În prima lună de pandemie eram cu toții prieteni și ne ajutam unii pe ceilalți. Din a doua lună au intervenit tot felul de discuții.

Cam așa a fost și în situația aceasta. Inițial a fost un entuziasm teribil, care a durat cam o lună.

Și după lună au apărut discuțiile vizavi de faptul că pacienții din Ucraina ar ocupa locurile altora și ar lua banii, tot felul de povești de astea, care erau neadevăruri repetate.

Dar rostogolind niște neadevăruri, la un moment dat sigur că poți să obții o reacție. Nu știu dacă nu a făcut parte dintr-un război hibrid. Nu pot să nu mă gândesc și la chestia asta, fiindcă oamenii de bună credință care veneau în institut înțelegeau ce se întâmplă.

Nimeni n-a luat locul nimănui, nimeni n-a luat banii nimănui”. Explicația de mai sus aparține prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, fost ministru al Sănătății, medic specialist la Institutului Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca (INOCN).

Afirmația profesorului este confirmată de un sondaj realizat de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii (FONC) în rândul refugiaților ucraineni din România, în perioada 2 – 9 septembrie 2022.

Cei chestionați au răspuns că una dintre cele mai mari probleme cu care s-au confruntat în România a fost înscrierea la un medic de familie, „deoarece mulți dintre medicii de familie nu doresc să înscrie cetățenii ucraineni.

De asemenea, ucrainenii care s-au adăpostit de război în România s-au confruntat cu o capacitate limitată de a primi consultații și tratament de la medicii de specialitate (cele mai frecvente specializări solicitate au fost medicii pediatrii, stomatologi, diabetologi și oftalmologi, potrivit aceluiași sondaj.

Ministerul Sănătății nu ne-a transmis nici un fel de informație

Cele mai recente date pe care le-am obținut despre cheltuielile pe care le-a făcut România pentru sănătatea refugiaților ucraineni sunt din martie anul acesta. Casa Națională de Asigurări de Sănătate ne-a transmis cifrele generale, dar nu și informații defalcate pe servicii medicale și boli tratate.

Pentru aceasta am fost trimiși la Ministerul Sănătății, instituție care, deși a trecut prin rocada guvernamentală, a rămas cu același ministru, Alexandru Rafila.

PRESShub a trimis către Ministerul Sănătății solicitarea pentru informații complete pe 15 mai. Am revenit cu întrebări de completare la finalul lunii mai. Până la momentul publicării acestui articol – sfârșitul lunii iunie – nu am primit nici un răspuns, deși ni s-a confirmat telefonic că mailurile cu cererile noastre au ajuns și „sunt în lucru”.

În cele din urmă, cele mai multe date au fost strânse de un ONG, FONC, care a publicat un raport în acest sens, cu date valabile numai până la 15 februarie 2023.

Câți ucraineni au beneficiat de servicii medicale gratuite în România

16.674 de persoane refugiate

în țara noastră din cauza războiului din Ucraina au beneficiat de servicii medicale decontate de sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, potrivit datelor oferite PRESShub de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

„Totuşi, datorită unor factori precum dificultatea de comunicare, documentele personale în altă limbă şi grafie, uneori absente etc. nu excludem posibilitatea ca în unele cazuri aceeaşi persoană să fi fost înregistrată multiplu în evidenţa CNAS”, menționează instituția în răspunsul său.

23 de milioane de lei

au fost cheltuiți din bugetul asigurărilor de sănătate, anul trecut, pentru serviciile medicale oferite refugiaților din Românie, fie că aceștia sunt ucraineni sau din alte țări. Pentru anul în curs, sunt prevăzute alte 26,4 milioane lei. Fondurile au fost asigurate exclusiv din surse naționale.

Refugiații au aceleași drepturi ca un cetățean român

Persoanele care s-au refugiat în România din țara vecină aflată în război beneficiază de servicii medicale, materiale sanitare, medicamente, dispozitive medicale și serviciile medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative în aceleași condiții ca și asigurații cetățeni români.

Astfel, refugiații primesc asistență medicală gratuită și medicamente gratuite sau compensate. Serviciile medicale ambulatorie de specialitate se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist.

De asemenea, solicitantul de azil are dreptul de a primi asistență medicală primară și tratament, servicii medicale de urgență în spitale și tratament medical gratuit pentru bolile acute sau cronice care îți pun viața în pericol imediat.

80-90 de pacienți/lună

s-au internat, din martie 2022, la Institutul Național de Oncologie din Cluj-Napoca, cu variații de 60-80/lună în lunile iulie-septembrie anul trecut.

Cele mai frecvente tipuri de cancere descoperite sau tratate la refugiații ucraineni au fost cele ale sânului, ovarelor și prostatei. Numărul de zile de spitalizare variază în funcție de complexitatea cazului de la 3 zile la 49 de zile, pentru un pacient cu tumora malignă pielea trunchiului.

737.448 de euro

au fost cheltuielile totale făcute de INOCN cu refugiații ucraineni.

„Au existat fonduri separate pentru pentru tratamentul acestor paciente. Pur și simplu s-a tot repetat această această chestiune. O văd și în ziua de astăzi, fiindcă am mulți prieteni și apropiați, medici de familie care au pacienți pe listă.

Și există iarăși această poveste că iau locul românilor sau planificărilor. Atâta vreme cât ești pacient pe lista unui medic de familie și ai o oră de planificare, nu cred că iei locul nimănui.

Adică până la urmă, dacă ne tratăm pe criterii etnice, înseamnă că avem o noi o mare problemă. Sau dacă prioritizăm pe pe criterii etnice”, a explicat, cât se poate de clar, prof.dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Profesorul a respins și ideea că din cauză că fondurile destinate refugiaților ucraineni veneau din programele naționale de cancer ar fi apărut teama în rândul pacienților români că nu mai ajung banii și pentru ei.

„Au existat fonduri dedicate pentru ucrainieni. Nimeni nu a rămas fără medicamente.

Sau când n-au existat medicamente, au lipsit nu din cauză că le-ar fi consumat pacienții din Ucraina, ci pur și simplu pentru că… Aici putem face o altă poveste de ce uneori lipsesc medicamente sau sau nu le avem, dar cu siguranță nu aceasta a fost cauza. Banii nu au fost luați de la nimeni altcineva și nici medicamentele în niciun caz”, a menționat medicul oncolog de la Cluj.

Prof.univ.dr Achimaș-Cadariu menționează că cei mai revoltați de faptul că ucrainenii sunt ajutați au fost oameni care nici măcar nu aveau nevoie de tratament, „supărarea venea din partea unor oameni care n-aveau nici nimic de-a face cu cu oncologia, nu erau nici măcar pacienți sau aparținători”.

Marea majoritate a refugiaților ucraineni care au cerut tratament la Cluj au fost femei, femei în vârstă sau femei cu copiii, foarte puțin bărbați.

Câți refugiați au apelat la servicii de urgență în România

În prezent, în România se află peste 107.000 de cetățeni ucraineni, din care peste 47.000 sunt copii. Peste 20 de legi au fost modificate și adoptate pentru gestionarea situației persoanelor strămutate din Ucraina, peste 1.500 de autorități locale și 300 de organizații neguvernamentale au fost implicate în furnizarea de sprijin direct refugiaților din Ucraina, potrivit unui comunicat Guvernul României din ianuarie 2023.

14.000 de refugiați s-au prezentat în Urgențe și 868 cu boli cronice

au fost înregistrați până la finalul anului trecut, potrivit datelor obținute de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii (FONC).

10.699 de internări

au fost înregistrate în perioada aprilie – noiembrie 2022, cele mai multe în lunile mai și iunie ale anului trecut.

Dintre acestea, 5.822 au vizat persoane adulte și 4.877 au fost copii care au necesitat îngrijiri în unități medicale. Raportul privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022 menționează că 3.170 de ucraineni au beneficiat de spitalizare continuă.

Situația prezentărilor la UPU, înregistrată de Ministerul Sănătății, arată că din luna martie și până la mijlocul lunii noiembrie 13.917 cetățeni din Ucraina s-au confruntat cu probleme medicale care i-au adus într-un serviciu de primiri urgențe.

Cele mai multe prezentări în UPU, de peste 2.000, au fost înregistrate în lunile martie și aprilie anul trecut.

Din cele aproape 14.000 de persoane, 2.769 au necesitat internare, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în lunile martie (516), aprilie (474) și mai (383).

13.782 de copii ucraineni

au fost îndrumați către servicii specializate, inclusiv sănătate și asistență socială, iar 4.993 de copii au fost înregistrați la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), până la finalul anului trecut, potrivit raportului FONC.

287 de persoane cu nevoi specifice au primit asistență de protecție, iar 199 de copii sunt în prezent în sistemul de protecție specială.

De asemenea, 32.025 de refugiați ucraineni au primit informații despre serviciile de protecție disponibile legate de violența în bază de gen (VBG), exploatare sexuală și abuz.

Câți refugiați au apelat la servicii de urgență în România

În prezent, în România se află peste 107.000 de cetățeni ucraineni, din care peste 47.000 sunt copii. Peste 20 de legi au fost modificate și adoptate pentru gestionarea situației persoanelor strămutate din Ucraina, peste 1.500 de autorități locale și 300 de organizații neguvernamentale au fost implicate în furnizarea de sprijin direct refugiaților din Ucraina, potrivit unui comunicat Guvernul României din ianuarie 2023.

14.000 de refugiați s-au prezentat în Urgențe și 868 cu boli cronice

au fost înregistrați până la finalul anului trecut, potrivit datelor obținute de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii (FONC).

10.699 de internări

au fost înregistrate în perioada aprilie – noiembrie 2022, cele mai multe în lunile mai și iunie ale anului trecut.

Dintre acestea, 5.822 au vizat persoane adulte și 4.877 au fost copii care au necesitat îngrijiri în unități medicale. Raportul privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022 menționează că 3.170 de ucraineni au beneficiat de spitalizare continuă.

Situația prezentărilor la UPU, înregistrată de Ministerul Sănătății, arată că din luna martie și până la mijlocul lunii noiembrie 13.917 cetățeni din Ucraina s-au confruntat cu probleme medicale care i-au adus într-un serviciu de primiri urgențe.

Cele mai multe prezentări în UPU, de peste 2.000, au fost înregistrate în lunile martie și aprilie anul trecut.

Din cele aproape 14.000 de persoane, 2.769 au necesitat internare, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în lunile martie (516), aprilie (474) și mai (383).

13.782 de copii ucraineni

au fost îndrumați către servicii specializate, inclusiv sănătate și asistență socială, iar 4.993 de copii au fost înregistrați la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), până la finalul anului trecut, potrivit raportului FONC.

287 de persoane cu nevoi specifice au primit asistență de protecție, iar 199 de copii sunt în prezent în sistemul de protecție specială.

De asemenea, 32.025 de refugiați ucraineni au primit informații despre serviciile de protecție disponibile legate de violența în bază de gen (VBG), exploatare sexuală și abuz.

Sănătatea, cea mai importantă preocupare pentru refugiații ucraineni din România

Sondajul făcut de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil printre 513 de refugiați ucraineni a identificat faptul că accesul la servicii de sănătate a devenit cea mai presantă problemă pentru cetățenii ucraineni.

Accesul la tratamente de specialitate pentru bolile cronice este considerat foarte important pentru 52% dintre cei care au participat la sondaj.

Aproximativ 59% consideră că accesul la servicii ginecologice sau servicii de sănătate menite mamei și copilului este foarte importante. 79% consideră că accesul la medicina generală este foarte important.

Pe de altă parte, un alt sondaj realizat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), pe baza a peste 10.000 de chestionare colectate între 25 martie și 10 octombrie 2022 în Brașov, București, Constanța, Galați, Huși, Iași, Maramureș, Suceava și Tulcea, arată rezultate mai bune.

La întrebarea „Aveți acces la o clinică de sănătate în locul în care vă aflați în România?”, 76% dintre ucrainenii din Capitală au spus că au acces facil la servicii medicale, iar 20% au afirmat că accesul este dificil.

În Constanța, 49% au afirmat că au avut acces ușor, iar pentru 7% a fost dificil. În Galați, 44% au susținut că nu au avut probleme să obțină servicii medicale într-o clinică, în timp ce 42% au catalogat acest lucru ca fiind dificil, iar la Iași peste jumătate (53%) s-au declarat mulțumiți și 37% au reclamat că accesul a fost dificil.

Principalele dificultăți pe care le-au semnalat refugiații din Ucraina în momentul în care au fost nevoiți să acceseze un serviciu medical sunt lipsa informațiilor și faptul că nu vorbesc limba română.

A contribuit Corina Negrea.

Sursa: https://presshub.ro/