Fostul șef al Serviciului de Informații Externe și fost consilier prezidențial în mandatul lui Ion Iliescu, Ioan Talpeș, omul care a stat la baza primului dosar penal Rompetrol, a dat declarații ample procurorilor DIICOT despre interesele americane din jurul Rafinăriei Petromidia.
Dosarul DIICOT în care sunt anchetate și radiografiate fraudele comise în dauna statului de la momentului preluării Petromidia de către Dinu Patriciu și până la vânzarea rafinăriei către KazMunayGas (KMG) scoate la lumină o declarație spectaculoasă a fostului șef al Serviciului de Informații Externe, Ioan Talpeș.
Acesta din urmă a fost audiat inițial în 2006 și reaudiat în 2016, ocazie cu care şi-a menţinut declaraţiile din anul 2006, făcând, totodată, spun achetatorii, completări deopsebit de importante pentru conturarea mai bine a intereselor externe manifestate în ce priveşte SC Rompetrol Rafinare SA. Declarația sa ultimă este redată de procurori în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, din iulie, în ultimul dosar Rompetrol în care sunt anchetați miniștri ca Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu sau Mihai Tănăsescu.
Talpeș, care a fost și consilier prezidențial în mandatul lui Ion Iliescu, le-a spus anchetatorilor DIICOT că a aflat despre interesul pe care Central Intelligence Agency (CIA) l-a manifestat în vânzarea Rompetrol către KazMunayGas, companie controlată de statul Kazahstan. CIA este serviciul de informații externe al Statelor Unite ale Americii, un fel de omolog al Serviciului de Informații Externe din România.
Declarațiile lui Ioan Talpeș, fost șef al SIE în perioada 1991 – 1997, sunt extrem de importante nu numai din perspectiva funcțiilor deținută de acesta, ci și datorită faptului că acesta din urmă este principalul artizan al anchetei penale pornite împotriva Rompetrol, a lui Dinu Patriciu și a partenerilor americani ai acestuia.
Mai exact, în perioada când era consilier la Palatul Cotroceni, Talpeș i-a pus pe masă lui Ion Iliescu un memorandum legat de neregulile din afacerea Rompetrol, iar fostul președinte a decis sesizarea Parchetului General. Practic, memorandumul lui Talpeș a stat la baza dosarului penal Rompetrol.
,,În cursul anului 2003, Tinca Adrian, din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Constanţa, în calitate de director al Direcţiei de Control Fiscal, a încercat pe căi oficiale şi neoficiale să fie primit în audienţă de către mine, lucru care s-a şi întâmplat în cele din urmă, iar cu această ocazie mi-a prezentat o situaţie a Rafinăriei Petromidia în sensul că se încerca devalizarea acesteia şi preluarea la un preţ «penibil» în frauda statului român. Începând cu anul 2001, am fost coordonatorul echipei de negociere în vederea aderării României la NATO. În această calitate am avut contacte cu oficiali de rang înalt ai Ambasadei SUA la Bucureşti, ocazie cu care am aflat de interesul pe care CIA îl manifestă pentru o eventuală preluare a acţiunilor Rafinăriei Petromidia de către o societate din KAZAHSTAN prin prisma intereselor informative în zonă. În virtutea acestei calităţi precum şi a calităţilor anterioare deţinute în cadrul Serviciului de Informaţii Externe al României am constatat că Rafinăria Petromidia a fost cumpărată de la FPS de către Patriciu Dan Costache în anul 2000, împreună cu trei foşti „lucrători” ai CIA, respectiv Stephenson George Philip, John Hamilton Works Jr şi Collin Hart Richard care au fost externalizaţi din cadrul posturilor pe care le deţineau şi au devenit acţionari, administratori sau angajaţi ai firmelor pe care Patriciu Dan Costache şi/sau Marin Sorin le dețineau”, le-a declarat Ioan Talpeș procurorilor DIICOT când a fost reaudiat în 2016.
Fost ambasador SUA în România, presiuni în favoarea lui Patriciu
În primă fază, Rafinăria Petromidia – adică Rompetrol – fusese cedată către compania turcă Akmaya, dar autoritățile statului au anulat acea procedură de vânzare.
Ioan Talpeș a spus la DIICOT că legăturile lui Patriciu cu fostul șef SIE Cătălin Harnagea și fostul consilier al lui Emil Constantinescu, Dorin Marian, au dus probabil la anularea acelei operațiuni comerciale.
„Probabil că, prin legăturile pe care Patriciu Dan Costache le avea cu Cătălin Harnagea şi Dorin Marian, s-a reuşit influenţarea decidentului guvernamental pentru anularea rezultatului licitaţiei menţionate mai sus, prin apariţia unui scandal de spionaj economic în care au fost implicaţi reprezentanţii AKMAYA. În anul 2000, ca urmare a unei noi proceduri declanşate de către FPS, Rafinăria Petromidia a fost cumpărată de către Patriciu Dan Costache contra sumei de 50 milioane dolari prin intermediul unei firme din Olanda, pe nume THE ROMPETROL GROUP BV, fost WAVERTON INCORPORATED BV, înfiinţată special în acest scop în anul 1999 (…) După apariţia OUG 118/2003, nu pot preciza exact perioada, printr-o persoană al cărui nume nu-l doresc să-l precizez din considerente personale şi care nu are nicio legătură cu Rompetrol, Patriciu Dan Costache mi-a transmis că doreşte să se întâlnească cu mine; am fost de acord, iar acesta a încercat să mă convingă să închid tot ceea ce se întâmplă în legătură cu Rompetrol Rafinare SA. I-am replicat acestuia că nu mai am nicio posibilitate, chiar dacă aş dori, să opresc derularea anchetei, însă acesta mi-a spus că mă înşel şi că, dacă eu doresc, totul se poate încheia în favoarea Rompetrol deoarece nimeni altcineva nu susţine anchetarea SC ROMPETROL SA şi că eu sunt singur”, a spus Talpeș atunci când a fost audiat de procurorii DIICOT în 2016.
O altă mărturie importantă este cea a lui Sorin Dimitriu, fost președinte al Consiliului de Administrație al FPS, care le-a vorbit procurorilor DIICOT despre presiunile făcute în favoarea lui Dinu Patriciu de James Rosapepe, fost ambasador SUA în România. Presiuni care au dus la anularea procedurii de vânzare către compania turcă Akmaya.
„Important de reliefat cu privire la această procedură eşuată de privatizare este, pe de o parte, participarea directă la negocieri a inculpatului Patriciu Dan Costache în calitate de reprezentant al Petromidia Incorporated precum şi intervenţia brutală şi cu încălcarea statutului de reprezentant diplomatic a lui James Rosapepe, însărcinat cu afaceri şi ulterior ambasador al SUA la Bucureşti, care, aşa cum rezultă din declaraţia martorului Dimitriu Sorin Petre, preşedinte al Consiliului de Administraţie al FPS în perioada 1997-1998, a manifestat un interes deosebit cu privire la această procedură, intervenind de fiecare dată când negocierile se blocau, motiv pentru care, în scopul evitării unui conflict diplomatic, au fost tergiversate negocierile până la expirarea termenului de valabilitate a preţului”, se arată în ordonanța procurorilor DIICOT.
Astfel, în cursul anului 1998, singurul ofertant în vederea achiziţionării pachetului majoritar de acţiuni de 65,323 % la Rafinăria Petromidia a fost firma turcească Akmaya Sanayi Ve Ticaret AS care a oferit suma de 464,4 milioane USD.
sursă: sursazilei.ro