Contaminarea cu Covid-19 în România, atât cât putem şti sau ni se spune, este la un nivel foarte scăzut. Cu tot delirul neîntrerupt al televiziunilor, mai ales al celor de ştiri. Cu atât mai mult dacă luăm în considerare repatrierile masive din Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, ţări cu o răspândire a coronavirusului ridicată sau chiar foarte ridicată. Inevitabil, mulţi conaţionali s-au întors gata contaminaţi, iar controalele la frontieră au fost destul de formale. Europa de Vest şi SUA sunt în aceste zile centrele nefericite ale contaminării cu Covid-19.
O explicaţie inedită, neaşteptată a răspândirii încă restrânse a îmbolnăvirii cu Covid-19 în România ne-a fost oferită de un fost cercetător la Institutul Cantacuzino, azi medic de cabinet. Românii au fost vaccinaţi sistematic, decenii de-a rândul, cu BCG (Bacilul Calmette-Guérin), vaccinul anti-TBC. (Graţie lui Ion Cantacuzino, România a fost a doua ţară din lume după Franţa în care s-a făcut acest vaccin începând din 1926.) După studiile profesorului australian Nigel Curtis de la Universitatea din Melbourne, vaccinul BCG, prin efectele sale secundare, este eficace şi împotriva Covid-19. Cercetările sunt în curs. Au început deja testele pe oameni. Un răspuns ştiinţific definitiv este aşteptat peste vreo şase luni. „Bacilul Calmette-Guérin sau BCG a fost larg folosit în ultima sută de ani, fiind din ce în ce mai apreciat pentru beneficiile lui colaterale. Nu e folosit doar ca mijloc imunoterapeutic obişnuit în primele stadii ale cancerului de vezică urinară, ci pare şi să stimuleze linia întâi de apărare imună a organismului în lupta împotriva infecţiilor” (www.stuff.co.nz , 01.04 2020).
În acest moment, în România, categoria profesională cea mai expusă contaminării cu coronavirusul este cea a cadrelor medicale care se ocupă direct de cei deja contaminaţi, mulţi veniţi din străinătate. E vorba mai ales de cadrele medicale din spitalele sau secţiile de boli infecţioase. Explicaţia ar fi destul de simplă. Aceste cadre medicale – medici, asistente, infirmiere, personal auxiliar – lucrează neprotejate sau slab protejate şi sunt expuse zilnic la o mare cantitate de virus. Chiar dacă şi aceştia, ca toţi românii, au făcut vaccinul BCG, îşi văd capacitatea imunitară pusă la grea încercare.
Responsabilitatea le revine ministerului de resort, Ministerului Sănătăţii, în primul rând, şi autorităţilor politice, adică guvernului şi primului-ministru, în ultimă instanţă. Care nu au asigurat şi încă nu asigură echipamente de protecţie cadrelor medicale confruntate cotidian cu cei contaminaţi. Medicii şi tot personalul medical se pot întoarce legal împotriva factorilor răspunzători – Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică, guvernul şi primul-ministru – şi ar trebui, în faţa unei justiţii imparţiale, să aibă câştig de cauză. Asemenea acţiuni au deja loc pe scara largă în Italia şi în Franţa. Pentru că şi în aceste ţări cadrele medicale au fost expuse iresponsabil contaminării.
În China, la Wuhan, un studiu epidemiologic al Covid-19 aflat acum înainte de publicare (efectuat cu sprijinul Departamentului de Ştiinţă şi Tehnologie al Provinciei Hubei) arată o eficacitate a hidroxiclorochinei : „Diverse studii au indicat că clorochina (CQ) prezintă un antagonism faţă de Covid-19 in vitro. Totuşi, probele privind aceste efecte asupra pacienţilor sunt limitate. Studiul nostru vizează să evalueze eficacitatea hidroxiclorochinei (HCQ) în tratamentul pacienţilor atinşi de Covid-19. Principalele metode : de la 4 februarie la 28 februarie 2020, 62 de pacienţi suferind de Covid-19 au fost diagnosticaţi şi admişi la Spitalul Renmin al Universităţii din Wuhan. Toţi participanţii au fost distribuiţi într-o testare pe grupuri paralele aleator (cu grup de control/martor) : 31 de pacienţi au fost desemnaţi să primească un tratament suplimentar de 5 zile cu HCQ (400 mg/zi), iar timpul de recuperare clinică, caracteristicile clinice şi rezultatele radiologice au fost evaluate la pornire şi după 5 zile de tratament pentru a evalua efectul HCQ. Principalele rezultate : pentru 62 de pacienţi cu Covid-19, 46,8 % (29 din 62) erau bărbaţi şi 53,2 % (33 din 62) erau femei, vârsta medie fiind de 44,7 ani (15,3 ani). Nici o diferenţă în repartiţia pe vârstă şi pe sex între grupul martor şi grupul HCQ. Dar, pentru TTCR (Time To Clinical Recovery), timpul de recuperare a temperaturii corporale şi timpul de remisiune a tusei au fost semnificativ reduse în grupul de tratare cu HCQ. În plus, o mai mare proporţie de pacienţi au prezentat o pneumonie ameliorată, observată în grupul de tratament HCQ (80,6 %, 25 din 32), în raport cu grupul de control (54,8 %, 17 din 32). Per total, 4 pacienţi au evoluat către o maladie gravă, care s-a produs în grupul de control. Totuşi, 2 pacienţi au avut efecte indezirabile uşoare în grupul de tratament HCQ. Importanţa : la pacienţii atinşi de Covid-19, utilizarea HCQ poate să scurteze considerabil TTCR şi să favorizeze resorbţia pneumoniei” (www.medrxiv.org, 22.03.2020).
Deocamdată, autorităţile din România nu sunt capabile să asigure integral protejarea cadrelor medicale în toate spitalele, inclusiv în cele mici din provincie, cum e cel din Orăştie, care se ocupă de bolnavii contaminaţi cu Covid-19. Dar mai este o problemă aproape deloc discutată, deşi televiziunile abundă în emisiuni despre epidemie, despre pandemie. Cu ce tratează doctorii români Covid-19 în afară de paracetamol sau antibiotice pentru plămâni atâta vreme cât Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi OMS nu au validat încă nici un tratament ? Vaccinul care va veni peste un an sau doi nu-i ajută cu nimic pe cei aflaţi astăzi pe patul unui spital. În plus, EMA spune că „tratamentul cu hidroxiclorochină nu trebuie să fie administrat împotriva lui Covid-19 decât în cadrul studiilor clinice sau în programele de urgenţă” (journaldemontreal.com, 01.04.2020). Războiul doctorilor care fac politică şi business împreună cu Big Pharma împotriva unor savanţi, ca prof. Didier Raoult de la Marsilia, e în toi, cu toate că protocolul Raoult, bazat pe administrarea de hidroxiclorochină+azitromicină sub supraveghere medicală, a fost preluat de spitale din lumea întreagă. Care este tratamentul recomandat de dr. Adrian Streinu Cercel, deja aplicat şi lăudat pe televiziuni de dr. Virgil Musta de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara ? Este el validat ?
Asaltul ultraliberalilor globalişti asupra sistemului sanitar public, în primul rând desfiinţarea spitalelor, privatizarea lor, ca şi desfiinţarea institutelor de cercetări, îşi arată dimensiunea criminală în această criză majoră. Cei care au condus asemenea acţiuni pe scară largă în România, începând cu cele două mandate ale lui Traian Băsescu şi continuând cu primul mandat al lui Klaus Iohannis, nu vor să-şi mai amintească de nimic, nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Tot ei sunt cei mai vocali pe ecrane, extrem de critici şi de obraznici, adică tupeu cât cuprinde. Vă mai amintiţi ce spunea Traian Băsescu-gură mare în 2010 ? „Să nu mai facem o dramă din faptul că ne pleacă medicii din ţară […]. În momentul de faţă, statul român nu poate să îşi plătească medicii, profesorii cum ar merita să-i plătească, dar nu poate să-i plătească, asta este realitatea. […] Avem lucruri de făcut. Sunt cel puţin 200 de spitale care trebuie închise” (antena3.ro, 25.11.2010). Guvernul condus de Emil Boc a închis, în 2011, 67 de spitale. Astăzi ştim de ce guvernările Băsescu-Udrea-Boc nu aveau bani să plătească în 2010 doctorii şi profesorii, jafurile de la ANRP şi, în general, din bugetul statului sunt cunoscute de toată lumea, mai puţin de DNA. Şi Băsescu, statuia impunităţii, împarte opinii şi sfaturi seară de seară !
Ploaia de ordonanţe militare, consemnarea la domiciliu a unei mari părţi a populaţiei împiedică răspândirea coronavirusului. Dar economia începe deja să se resimtă grav. Cine va plăti oalele sparte ? Aproape 800 000 de oameni au fost trimişi în şomaj tehnic şi peste 155 000 de contracte de muncă au încetat. „Dintre cele 155 675 de contracte încetate, 30 873 sunt în comerţul cu ridicata şi amănuntul sau repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 27 174 în industria prelucrătoare şi 19 254 în construcţii”. Sunt, de asemenea, mulţi lucrători din HoReCa rămaşi fără job. Doar în ultimele două zile, numărul celor concediaţi a crescut cu 45 000, iar cei trimişi în şomaj tehnic au fost 300 000 (cetateanimplicat.ro, 02.04.2020). Cadrele medicale se îmbolnăvesc pe capete, au fost şi vor mai fi morţi din rândul lor. Nimeni nu ştie cât va mai dura claustrarea generală, cum şi când va fi răpus coronavirusul şi, mai ales, cât de întinse vor fi pagubele economice.
