Cum am devenit milionar

Am câştigat 1.350.000 de lire sterline. Aşa sunt eu, norocos. Nu, nu în afaceri, că n-am. Sunt norocos în… sine. Adică, stau pe scaun, lucrez la computer şi mă trezesc cu grămădoiul ăsta de bani. Nu de la serviciu iau milionu’, deși, în forul meu interior, ca orice om, cred că fac toți banii. Dar nu, cele 1.350.000 de lire vin prin poştă. Prin poşta electronică. Prin e-mail. Direct de la Loteria Irlandeză.

Sir Philip Johnson a avut bucuria să mă anunţe că voi fi fericitul posesor al acestei sume. Asta întrucât un prieten a pus nişte numere în joc şi a scris numele meu. Iar numerele au ieșit! Așa mi-a zis Sir, că de la un prieten mi se trage pleașca. Iar eu n-am avut de lucru şi i-am răspuns irlandezului Johnson. Că mersi mult, că-s bucuros foarte, că abia aştept fanfara la scara blocului când mi-or aduce banii, că o să zâmbesc larg în camerele de filmat, că n-o să scot limba la bliţuri, că o să blagoslovesc loteria. Din astea.

De atunci, curge cu email-uri. Tot felul de doctori (nu medici!), de agenţi, de Sir-i care lucrează la The Irish Lottery îmi scriu, aproape zilnic, şi mă îndeamnă să sun la un număr de telefon cu multe cifre, ca să-mi iau sacii cu sterline. Să sun o dată, ce tot aștept?! De la atâtea mesaje, care încep cu Congratulations!, a început să-mi dea târcoale un gând: dacă-i adevărat, dacă chiar am câştigat averea aia? Nu râdeţi, fiindcă şi dumneavoastră aţi fi bântuiţi de o astfel de idee. Să te piseze unii de la loterie că eşti milionar, să te felicite într-una, să-ţi plimbe pe sub nas un bulion de lire… Păi nu începi să te pipăi la buzunare, să visezi vile, plaje, iahturi şi baclavale? Înţeleg că-i o şmecherie, că-i o capcană şi că te pun să suni la un număr în Marea Britanie – şi astfel îţi iau ei marafeţii. Dar dacă răspunde, totuşi, totuși, cineva şi-mi zice congratulations, Sir Robert…?