Reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş pregătesc aprobarea bugetului pentru anul 2018. Proiectul a fost întocmit şi este public, iar cifrele arată că în acest an se pot face investiții considerabile.
Judeţul Timiş beneficiază anul acesta de aproape 650 de milioane de lei (peste 141 de milioane de euro). Cei mai mulţi bani vor fi folosiţi pentru investiţii, unele începute deja, altele nou-nouţe. 90 de milioane de lei sunt prevăzuți pentru investiţii în 2018. Centre de legume-fructe, finalizarea Clinicii de Mari Arşi, modernizarea unui bloc operator pentru reluarea transplantului renal, construirea de bazine de înot, asfaltare şi lărgire de drumuri judeţene sau construirea pistei de canotaj la Surduc sunt doar câteva dintre cele mai importante proiecte care primesc, anul acesta, finanțare.
Sănătatea, la rang de artă pe hârtie
Capitolul Sănătate primeşte anul acesta din partea Consiliului Judeţean Timiş 22,3 milioane de lei pentru investiţii. Banii, deşi nu sunt puţini, nu pot acoperi însă toate lucrările de care are nevoie sistemul sanitar din Timiş. Dar, cel puţin pe hârtie, lucrurile par să se îndrepte spre bine. Rămâne de văzut când vom vedea obiectivele realizate.
Poate cel mai important proiect pentru judeţul Timiş este cel aflat în desfăşurare la Spitalul Judeţean din Timişoara. Aici se munceşte din greu pentru deschiderea unei clinici de mari arşi, un proiect ambiţios şi care mai are nevoie de finanţare. 2,3 milioane de lei sunt fondurile alocate de CJ Timiş pentru deschiderea acestei clinici ce urmează să ofere servicii occidentale pacienţilor care au suferit arsuri grave din regiunea de vest a ţării şi nu numai.
Deşi Clinica de Mari Arşi din Timişoara ar trebui să aibă doar 5 rezerve, va fi cea mai mare din ţară, în condiţiile în care la Spitalul de Arşi din Bucureşti există doar 4 boxe destinate cazurilor grave. Investiţia totală pentru construirea şi dotarea clinicii se ridică la aproximativ 5 milioane de euro.
Până în acest moment, pentru lucrările de amenajare a Clinicii de Mari Arşi de la Timişoara s-au investit aproximativ 900.000 de euro, bani de la Consiliul Judeţean Timiş. Sumele alocate în buget anul acesta ar trebui să fie suficiente pentru finalizarea investiţiei, pe lângă fondurile pentru aparatura medicală, asigurate de Ministerul Sănătăţii.
Managerul Spitalului Judeţean Timişoara, Marius Craina, mai spune că în prezent se caută personal medical, fiind nevoie de 50 de medici, asistenţi, infirmieri şi brancardieri.
Tot în domeniul sănătăţii, reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş ne mai dau o veste bună. La Timişoara se va relua transplantul renal. Astfel de intervenţii erau posibile în oraşul de pe Bega până în anul 2006. Atunci, după un control al Ministerului Sănătăţii, oficialii de la Bucureşti au constatat că secţia nu mai corespunde pentru transplant. Blocul operator trebuie modernizat, aparatura schimbată şi saloanele speciale pentru recuperare, reabilitate. Proiectul va beneficia în 2018 de 2,5 milioane de lei. Acesta trebuia deja să fie gata, dar contestaţiile la licitaţiile pentru lucrările de construcţii au dus la stagnare. Dacă licitaţia se încheie la începutul acestui an, atunci, în câţiva ani, timişorenii vor beneficia de transplant renal şi nu vor mai fi nevoiţi să meargă la Cluj-Napoca sau la Bucureşti pentru un rinichi.
Drumurile judeţului…, tot în reabilitare
Infrastructura judeţului beneficiază anul acesta de investiţii majore. Aleşii timişeni vor aloca aproape 30 de milioane de lei pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor din Timiş.
Cel mai important proiect, care şi acum aşteaptă finanţarea de la Uniunea Europeană, dar şi de la CJT, este lărgirea la 4 benzi a drumului care duce la autostrada A1, DJ 691 Dumbrăviţa – Centura Timişoara – Giarmata – A1.
Potrivit liderului Consiliului Judeţean Timiş, în decembrie 2017 nu s-a putut semna contractul de finanţare cu Ministerul Dezvoltării, pentru că Primăria Timişoara avea de achitat puţin peste un milion de lei către bugetul naţional. Datoria era o corecţie financiară aplicată municipalităţii pentru un alt proiect european.
Acum, contractul de finanţare de aproape 60 de milioane de lei poate fi semnat, lucru ce se va întâmpla cât de curând, spun surse din CJ Timiş. Instituţia timişeană alocă şi ea 12 milioane de lei, iar 8 milioane de lei vor veni de la stat. În total, lărgirea drumului Timişoara – Dumbrăviţa – Giarmata – Autostrada A1 costă puţin peste 80 de milioane de lei. Însă lucrările vor fi gata abia în 2020 sau în 2021.
Investiţiile nerealizate până acum şi promise pentru anul 2018, în ceea ce priveşte modernizarea infrastructurii pe banii bugetului judeţean, însumează 13,4 milioane de lei. Lărgirea la 4 benzi a drumului care leagă Timişoara de Moşniţa Nouă, un proiect promis de mai mulţi ani, primeşte anul acesta 3,8 milioane de lei.
Repararea şoselei care duce la aeroport este un alt obiectiv al Consiliului Judeţean Timiş. Cu 2,5 miliane de lei, tronsonul cuprins între Centura Timişoara Nord şi Aeroportul Internaţional Timişoara va avea capacitatea de circulaţie sporită.
Mai sunt câteva drumuri judeţene care au nevoie urgentă de modernizare, pentru că starea lor nu este deloc bună. Următoarele sectoare vor vedea asfalt nou anul acesta: DJ588B Roviniţa Mare – Percosova – Gherman (13,5 km): 1 milion de lei; DJ609F Bazoşi Nou – bazoş – Recaş (13,6 km): 2,9 milioane de lei; DJ592B Şipet – Folea (4 km): 1,6 milioane de lei.
Proiecte-pilot în Timiş, în 2018
Consiliul Judeţean Timiş pregăteşte şi unele proiecte-pilot pentru anul acesta. Bani s-au alocat la buget pentru mai multe obiective care până acum nici măcar nu au fost discutate. Un proiect foarte important pentru agricultura judeţului este deschiderea centrelor de legume-fructe. Pentru asta sunt prinşi în buget 4,6 milioane de lei.
Chiar şi aceste proiecte stârnesc revoltă. Politicul şi-a făcut loc în realizarea obiectivelor, iar cearta nu e sfârşită nici acum. Dacă PSD vrea primul centru de legume-fructe la Tomnatic, PNL îl solicită la Lovrin. Cum cele două partide nu reuşesc să se pună de acord, iată că agricultorii sunt cei care au de pierdut.
Viitorul centru de depozitare şi distribuire a legumelor şi fructelor din Timiş ar fi fost o gură de aer proaspăt pentru micii producători. Aceştia ar fi avut la dispoziţie spaţii frigorifice pentru a-şi depozita marfa, la prețuri rezonabile. Astfel, legumele şi frunctele ar fi rezistat mai mult şi, tot din centru, ele ar fi putut fi cumpărate de marile companii. Proiectul a ajuns în dezbaterea CJ Timiş şi în anul 2017, dar aleşii judeţeni nu s-au înţeles. Întrucât PSD nu a ales comuna Lovrin pentru construirea centrului, liberalii nu au aprobat proiectul. Aşa că, cel puţin deocamdată, agricultorii rămân doar cu visul de a avea un centru de legume-fructe. Obiectivul va fi supus din nou la vot anul acesta.
Un alt proiect-pilot presupune construirea mai multor bazine de înot în Timiş. 4,6 milioane de lei vor fi investiţi anul acesta pentru acest lucru. Planurile CJT presupun construirea a 8 bazine de înot, câte unul pentru fiecare oraş din Timiş. În bugetul de anul trecut au fost prinşi 225.000 de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. Urmează ca în anul în curs să înceapă lucrările de construire a bazinelor, care vor fi realizate din banii Consiliului Judeţean Timiş, până în 2021.
Liderii CJT vorbesc şi de construirea unui stadion modern, aşa cum visează şi primarul Timişoarei. Potrivit preşedintelui instituţiei, CJT se va ocupa de documentaţia pentru realizarea noii arene, urmând ca investiţia propriu-zisă să fie realizată de Compania Naţională de Investiţii.
Lacul Surduc ar trebui şi el să se dezvolte anul acesta. Consiliul Judeţean Timiş este decis să realizeze pista de canotaj, promisă, şi ea, de cel puţin 5 ani. Conform proiectului, pista va avea o lungime de 2,5 kilometri și 135 de metri lățime, vor exista opt culoare, iar porțiunea respectivă va trebui să asigure o adâncime a apei de cel puțin trei metri. Pentru asta se alocă, în 2018, 2,5 milioane de lei. Există însă şi o problemă: suprafaţa vizată de CJT nu îi aparţine. Trebuie ca Administraţia Bazinală de Apă Banat să concesioneze Consiliului Judeţean Timiş o parte a lacului, şi apoi se va putea realiza pista.