Costel Balint este unul dintre cei care s-au aflat în miezul Revoluţiei timişorene din Decembrie 1989. A scris despre Revoluţie pornind de la istoria sa personală, de la istoria prin care a trecut el, dar s-a oprit, cu mare atenţie, asupra documentelor, asupra personajelor centrale ale evenimentului. Cărţilor de martor li s-au adăugat altele, în care Timişoara rămâne în centrul lumii, iar capacitatea de a informa, de a arăta celorlalţi ce însemnă valorile prezentului numește calităţile unui jurnalist bine aşezat în lumea de azi. Fum, gloanţe, libertate întâmpină, aşa cum se cuvine, cele trei decenii de la Revoluţie.
Ce s-a întâmplat în cele trei decenii? Orice eveniment de seamă adună în jurul lui istorici improvizaţi, inşi care cred că pot vorbi (scrie) despre vremea prin care au trecut. Fantazia lor e de neoprit, mai ales când e stimulată de tot felul de interese. Unele, personale, altele, „naţionale” sau „internaţionale”. Costel Balint recapitulează: ce s-a întâmplat în Decembrie, ce scriu ziarele, dar mai ales ce i s-a întâmplat lui şi celor alături de care a fost alături. Cum a fost arestat şi cum au trecut orele de arest din decembrie. E jurnalul lui, dar şi al zilelor Revoluţiei. A fost alături de cei care ştiu mai multe. Cum a fost acel 22 Decembrie la Timişoara, care au fost itinerariile liderilor timişoreni din 22, 23… Cum au fost ultimele zile ale lui Ceauşescu, cum s-au purtat „martorii” lui.
Importante rămân, în cărţile lui Costel Balint, paginile despre geografia politică a lumii de azi. O carte a pus în valoare nu doar unul dintre personajele vii ale Americii Latine, ci şi problemele vibrante ale geopoliticii secolului XX. Volumul Arde Orientul deplasează atenţia asupra unor locuri şi asupra unor personaje care au ţinut pagina întâi a ziarelor ani în şir. Înzestrat cu o capacitate neobişnuită de a descifra documente, Costel Balint ne pune în faţă istoria „secretă” a vieţii politice, a confruntărilor din jurul anului 1989. Care au fost „cu adevărat” relaţiile dintre Statele Unite şi Iran, Irak, Israel, Egipt, Kuweit, care a fost „cu adevărat” desfăşurarea dialogurile dintre marile personalităţi politice ale vremii? În ceea ce mă priveşte, vreau să subliniez şi în Fum, gloanţe, libertate vocaţia de prozator a lui Costel Balint: capacitatea de a realiza portretele celor mari, ale controversaţilor oameni politici: sunt realizate cu un condei atent la nuanţe, de bun analist al dialogurile dintre cei care definesc „viaţa secretă” a evenimentelor.
Şi ultima cartea a lui Costel Balint e o carte remarcabilă prin capacitatea de a propune documente, istorii rămase în paginile care n-au ajuns la noi la vremea potrivită. Sau pe care le uităm, atenţi la ştirile de ultimă oră, care le boicotează pe cele un pic mai vechi.
Să scriu și că Decembriele de acum trei decenii are parte de un moment inaugural (şi) la colocviile de vineri, 19 aprilie, de la Filiala Uniuni Scriitorilor.