Semnatarii unei inițiative legislative în număr de 40 de deputați și senatori PSD vin cu noi modificări la codurile penale: prag de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu; luarea/darea de mită pentru altul nu mai sunt infracțiuni; pedepsele de până la trei ani să fie executate la domiciliu; se elimină infracțiunea de „folosire abuzivă a funcției în scop sexual” anunţă News.ro.
Pedeapsa principală în caz de concurs de infractiuni: Dacă forma actuală a Codului penal prevede că un inculpat, acuzat de mai multe infracţiuni, va ispăşi pedeapsa cea mai grea la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în varianta modificată se prevede ca pedeapsa cea mai grea poate fi mărită cu „până la o treime din aceasta”;
Regimul inchisorii: Dacă forma actuală a articolului prevede că „închisoarea constă în privarea de libertate pe durată determinată, cuprinsă între 15 zile și 30 de ani, și se execută potrivit legii privind executarea pedepselor”, în varianta modificată aceasta este completată cu încă două alineate conform cărora „pedepsele cu închisoarea de până la trei ani se execută la domiciliu”, iar măsura închisorii la domiciliu ar urma să se aplice și în cazul celor condamnați la peste trei ani de detenție, dar cu varsta de cel putin 60 de ani sau al celor cu „boli grave sau incurabile stabilite prin lege”;
Luarea de mită: O altă modificare se referă la luarea de mită, care în forma actuală stabileşte că: „Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la trei la zece ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”. Varianta modificată elimină formula „pentru altul”, specifică faptul că este vorba despre foloase „materiale” şi stabileşte la un an limita inferioară a pedepsei.
Darea de mită: Pedepsele se reduc între şase luni şi cinci ani, faţă de pedepsele stabilite în prezent, care sunt cuprinse între doi şi şapte ani, iar „mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta” ar urma sa fie abrogat;
Acuzaţii de trafic de influenţă/ cumpărare de influenţă: să fi primit bani sau foloase materiale direct pentru ei şi nu pentru alţii, iar limitele pedepselor vor fi reduse, de la doi la şapte ani, la unu la cinci ani de închisoare;
Dacă la abuzul în serviciu în varianta actuală se stabileşte că „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, în varianta modificată se propune ca „defectuos” să fie înlocuit cu formula „prin încălcarea legii”, iar „prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” să devină „prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice”. Şi în acest caz, limitele pedepsei sunt modificate, durata acesteia putând fi de la un an şi cinci ani.
„Aplicarea unei sancţiuni penale trebuie să intervină numai când fapta este săvârşită într-o formă gravă şi anume fapta a cauzat o pagubă materială substanţială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro”;
Hărţuirea sexuală la locul de muncă faptă care se pedepseşte, fiind considerată foarte gravă, nu va mai fi infracţiune. Se dorește abrogarea art. 299 din Codul penal, referitor la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, considerând că „noţiunea de favoruri sexuale este o noţiune care nu poate fi determinată precis”.