ANCHETĂ:
Unul din cinci copii cu părinți plecați la muncă în străinătate din regiunea Vest are mama plecată, iar 1 din 14 are ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Printre efectele negative: abandon școlar, costuri legate de sănătatea fizică și emoțională, agresivitate
Austria, Germania și Italia sunt principalele țări de destinație ale mamelor din regiunea Vest, țări în care mamele sunt ocupate majoritar în servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice, agricultură şi menaj.
14.7% dintre copiii din regiunea Vest au avut în ultimul an unul sau ambii părinți plecați să muncească în alte țări.
Un sfert dintre copiii cu mama plecată din regiunea Vest au avut nevoie de consiliere psihologică.
Absenteismul școlar în Regiunea Vest este semnificativ mai ridicat (+50%) decât media la nivel național pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate.
Unul din șapte copii din Regiunea Vest a avut în ultimul an unul sau ambii părinți plecați să muncească în alte țări: în cifre absolute, este vorba despre 48.177 copii, reprezentând 14.7% dintre copiii din regiune. Unul din cinci copii cu părinți plecați la muncă în străinătate are mama plecată, iar 1 din 14 are ambii părinți plecați la muncă în străinătate. În două treimi din cazurile în care ambii părinți sunt plecați, bunica preia sarcinile de îngrijire ale copiilor. Un sfert (27%) dintre copiii cu mama plecată din regiunea Vest au avut nevoie de consiliere psihologică (pondere semnificativ mai mare decât media la nivel național) și logopedie. Abandonul școlar și o stare de sănătate mai precară se numără printre costurile pe care le plătesc copiii, în urma migrației economice a părinților.
Date din anchetă, pentru Regiunea Vest:
Vârsta medie a copilului la prima plecare a mamei este de 7 ani. Mamele plecate sunt în mare parte unic întreţinător al familiei.
Tații plecați sunt în majoritate căsătoriți, pleacă atunci când copilul are vârstă preșcolară (5 ani).
Părintele plecat, fie mama, fie tatăl are, în medie educație inferioară (10 clase sau liceu neterminat).
10.084 dintre copii au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, fiind total lipsiţi de îngrijirea directă a părinţilor.
Profilul părintelui plecat la muncă în străinătate din regiunea Vest:
Frecvența cu care părinții din regiunea Vest discută cu copilul rămas acasă este ușor mai redusă decât media la nivel național, în majoritatea cazurilor comunicarea fiind realizată la câteva zile sau mai rar.
Se înregistrează o pondere semnificativ mai ridicată (55%) în comparație cu media la nivel național (37%) a părinților care nu anunță unitatea școlară (inclusiv grădinița) de plecarea părinților în străinătate.
Şi în ceea ce priveşte declararea plecării la serviciul public de asistenţă socială, există o pondere mai mare a cazurilor în care situaţia nu este declarată faţă de media la nivel naţional (65% dintre cazuri, faţă de 59%).
Studiul arată că unul din șase copii cu mama plecată și unul din patru copii cu ambii părinți plecați sunt informați ulterior plecării de către persoanele în a căror îngrijire rămân.
Austria, Germania și Italia sunt principalele țări destinație ale mamelor din regiunea Vest, țări în care mamele sunt ocupate majoritar în servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice, agricultură şi menaj – Austria (34% din mame), Germania (21%), Italia (21%). Tații lucrează majoritar în servicii de transport, construcții si agricultură în Germania (35%), Italia (20%), Anglia (11%).
Majoritatea părinților din regiunea Vest trimit bani sistematic acasă pentru acoperirea cheltuielilor familiei, cu o frecvență mai ridicată (lunar) decât media națională. Studiul arată că pentru mamele plecate din regiunea Vest nevoia de bani pentru studiile copiilor este un motiv mai important pentru plecare decât media la nivel național. Pentru o mare parte dintre situațiile în care mamele sunt plecate sau ambii părinți sunt plecați, munca în străinătate nu reușește să aducă îmbunătățiri semnificative situației locuirii, sărăcia rămânând prezentă, mai ales în cazul mamelor plecate. În o treime (37%) dintre familiile cu mama plecată, veniturile gospodărești sunt sub sau la limita strictului necesar.
Costurile pe care le plătesc copiii din regiunea Vest ca urmare a plecării părinților în străinătate
Alterarea stării de sănătate a copilului, mai ales în cazul în care mama sau ambii părinți sunt plecați. La nivelul regiunii ponderea copiilor cu sănătate alterată în urma plecării părinților este de trei ori mai mare decât media la nivel național pentru copiii cu părinți plecați și de cinci ori mai mare decât în cazul copiilor care nu au părinți plecați în străinătate. Mai mult de jumătate dintre copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate au avut nevoie în ultimul an de cel puțin două ori de servicii medicale.
Alterarea stării de sănătate a copiilor se manifestă prin tulburări de somn, tulburări de alimentație (anorexie sau bulimie), stări de panică, dureri corporale date de deficitul de internalizare, anxietate și depresie, consumul de substanțe interzise sau exces de substanțe nocive, tendințe de autovătămare.
Un sfert (27%) dintre copiii cu mama plecată din regiunea Vest au avut nevoie de consiliere psihologică (pondere semnificativ mai mare decât media la nivel național) și logopedie. Însingurarea, anxietatea de separare, incapacitatea de acomodare cu lipsa părintelui, frica de dispariția părintelui plecat sunt semnificativ mai prezente în cazul copiilor din regiunea Vest decât media la nivel național, în cazul consilierii psihologice a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate. Unul din patru copii cu mama plecată la muncă în străinătate din regiunea Vest care au apelat la un psiholog nu reușește să facă față situației școlare.
Absenteismul școlar în Regiunea Vest este semnificativ mai ridicat (+50%) decât media la nivel național pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate, afectând în special copiii cu mama sau ambii părinți plecați. Totodată, absenteismul școlar al copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate din regiune este semnificativ mai mare (17%) decât al celorlalți copii (6%). Ponderea copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate afectați de regres școlar în regiunea Vest este de aproximativ 10 ori mai mare decât media la nivel național a copiilor cu părinți plecați. Abandonul școlar afectează copiii după vârsta de 14 ani, în special când tatăl este plecat.
De asemenea situațiile în care copiii mai ales cu mama sau ambii părinți plecați, din regiunea Vest sunt victime ale bullying-ului școlar sunt de două ori mai frecvente în regiunea Vest decât media la nivel național în cazul copiilor cu părinți plecați. Consumul de alcool, substanțe interzise și fumatul sunt de aproximativ trei ori mai frecvente în rândul copiilor cu părinți plecați din Regiunea Vest, mai ales dacă mama sau ambii părinți sunt plecați, prin comparație cu media la nivel național.
Riscul de sentimente și trăiri negative în rândul copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate este de 2,2 ori mai mare la nivel regional decât în rândul celorlalți copii. Tristețea, apatia, singurătatea și anxietatea sunt principalele sentimente pe care copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate le trăiesc.
Conform opiniei copiilor, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate au, prin comparație cu ceilalți copii, un risc cu 50% mai mare să fi fost victime ale violenței în școală, un risc cu 30% mai mare să fi fost agresori în bullyingul școlar. Au o probabilitate de 2,5 ori mai mare să fi fost umiliţi, jigniţi de alți colegi/ copii de aceeași vârstă şi cu 66% probabilitate mai mare să fi fost hărțuiţi pe internet.
Sentimentele că sunt mai puțin iubiți, mai puțin ocrotiți decât ceilalți copii sunt de peste patru ori mai mari în rândul copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate decât în cazul celorlalți copii.
Concluziile sondajului regional, precum și propuneri de măsuri care să vină în sprijinul acestei categorii vulnerabile de copii, au fost dezbătute împreună cu reprezentanți ai autorităţilor locale, ai școlilor și altor instituții relevante din judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin în cadrul Conferinței privind situația copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate din Regiunea Vest, organizată de Salvați Copiii şi Ministerul Afacerilor Externe la Timişoara. Evenimentul este primul din seria evenimentelor regionale care urmează după conferința națională cu aceeași temă din luna mai a acestui an.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a vorbit despre importanța menținerii comunicării de calitate între copilul rămas în țară și părintele plecat: „Copiii decontează emoțiile negative și sentimentul de abandon prin diverse manifestări fizice și emoționale, care trebuie tratate înainte de a deveni traume. Este important ca atunci când părintele pleacă, să stabilească un ritual al legăturii emoționale, un ritual de comunicare și mai ales să-l asigure că nu va fi singur, ci în grija unor persoane a căror prioritate va fi copilul”.
Janina Sitaru, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, a subliniat importanța campaniilor de informare și conștientizare cu privire la efectele plecării părinților asupra copiilor și obligațiile legale ale părinților: „Extinderea, diversificarea și calibrarea adecvată a serviciilor de intervenție directă pentru acești copii este o provocare pentru resursele și expertiza atât a sectorului guvernamental, cât și a celui non-guvernamental. Este un proces continuu, pentru că atât situația copiilor, cât și caracterul migrației sau cadrul legislativ sunt în continuă schimbare. În tot acest efort interinstituțional complex, Ministerul Afacerilor Externe poate juca rolul de punct de legătură și se raliază integral – prin structura sa centrală și mai ales prin rețeaua de misiuni diplomatice și oficii consulare – demersurilor plasate sub semnul urgenței atât din perspectiva laturii emoționale, cât și a integrării sociale și educaționale a acestor copii”.
Studiul vizând evaluarea situaţiei copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate din Regiunea Vest s-a desfășurat în 2022, pe un eșantion de 500 de familii şi este componentă a studiului naţional cu aceeaşi temă. Acesta a fost realizat în cadrul proiectului Servicii complexe de suport pentru copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate”, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman, cod SMIS 139635. Analiza cantitativă a fost completată cu interviuri cu specialiști în domeniul protecției copilului și cu focus grupuri cu copii cu părinți plecați la muncă în străinătate din centrele de sprijin Salvați Copiii.
Studiul a urmărit două direcții: estimarea volumului copiilor care au trăit experiența plecării cel puțin a unui părinte la muncă în străinătate pe parcursul copilăriei și estimarea efectelor pe care le produce plecarea la muncă în străinătate a părinților asupra copiilor.
Datele la nivelul populației de copii din România:
Peste jumătate de milion de copii, aproximativ 536.000 de copii, au avut în ultimul an cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate.
Aproape un milion de copii (peste 950.000) au sau au avut experiența plecării unuia dintre părinți pe parcursul copilăriei, respectiv aproximativ unul din patru copii a trăit experiența traumatizantă a despărțirii de un părinte sau de amândoi pe o perioadă mai lungă de timp. Pentru copilul rămas acasă, plecarea părintelui este resimțită ca o traumă, de cele mai multe ori cea mai mare de până atunci.
O treime dintre copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate au ambii părinți sau părintele unic susţinător de familie plecat. Pentru acești copii, despărțirea este semnificativ mai greu de suportat.
Legătura cu părinții este în majoritatea cazurilor zilnic, în special prin intermediul platformelor de socializare. Odată cu creșterea în vârstă a copilului frecvența comunicării scade, unul din cinci adolescenți vorbind cu părinți doar de 2-3 ori pe săptămână.
Majoritatea părinților trimit bani acasă lunar ajutându-și familiile să depășească dificultățile cu care se confruntă. Datele Băncii Mondiale 1 arată că în 2021 românii au trimis către familii echivalentul a peste 9 miliarde de dolari, cea mai mare parte a sumelor fiind cheltuite pentru alimente, întreținerea gospodăriei și educația copiilor.
„Fenomenul copiilor care rămân în grija rudelor, după migrația economică a părinților, este deja unul care se întinde pe mai multe generații. Ne preocupă în mod deosebit accesul acestor copii la servicii publice, la cele de sănătate și educație în special, de aceea programul Salvați Copiii se dezvoltă de la an la an și se pliază pe nevoile reale ale acestei categorii sociale devenit una dintre mărcile României postcomuniste”, a declarat Mihai Gafencu, Președinte Salvați Copiii România.
Servicii ale organizaţiei Salvaţi Copiii destinate protecției copiilor cu părinții plecați în străinătate Amploarea fenomenului copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate a făcut necesară dezvoltarea unei rețele de servicii specializate destinate acestor copii. Organizația Salvați Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât și părinților lor și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010.
Peste 14.000 de copii şi 9.000 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinți, au beneficiat până acum de servicii de intervenție directă (consiliere psihologică şi socială, activităţi de suport şcolar şi activităţi de socializare pentru copii; educaţie parentală, consiliere socială şi îndrumare juridică pentru adulţi). Peste 130.000 de persoane, părinți, copii și specialiști, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă, respectiv la obligațiile ce le revin părinților la părăsirea țării.
În Regiunea Vest, am sprijinit 3.200 copii şi persoanele în grija cărora au rămas în centre de suport din judeţele Caraş-Severin (Reşiţa), Hunedoara (Lupeni, Petrila, Vulcan, Petroşani) şi Timiş (Timişoara, Sânnicolau Mare). Campaniile de informare şi conştientizare vizând sensibilizarea părinţilor şi aparţinătorilor copiilor cu privire la nevoile copiilor rămaşi acasă şi obligaţiile legale care le revin părinţilor în raport cu autoritatea parentală, derulate atât prin caravane locale de informare, cu focus pe mediul rural şi urban mic, cât şi prin activităţi de informare la puncte de trecere a frontierei precum Nădlac, în parteneriat cu Poliţia de Frontieră Română, s-au adresat unui număr de 35.000 persoane.
Servicii de sprijin în Regiunea Vest
Conform studiului, centrele de zi din Regiunea Vest constituie un sprijin semnificativ pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate, cu o pondere de accesare din partea copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate de patru ori mai ridicată decât media la nivel național, mai ales în cazul copiilor cu mama sau ambii părinți plecați, centrele fiind și principalul furnizor de consiliere psihologică și servicii suport din regiune.
1 Sursa datelor:
https://data.worldbank.org/indicator/BX.TRF.PWKR.CD.DT?end=2021&start=1970&view=chart
Programele ”Școala după școală” și ”A doua șansă” sunt programe cu un aport semnificativ mai ridicat pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate în regiunea Vest, prin comparație cu media la nivel național.
Persoană de contact: Anca Stamin, Director Programe Organizația Salvați Copiii, anca.stamin@salvaticopiii.ro, tel. – 0745.039.084.
Despre Organizația Salvați Copiii:
De 33 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii 3 de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viața acestora. Peste 3.369.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
