Se spune deseori că românii sunt cea mai dezbinată naţie şi că cei din străinătate nu reuşesc să se înţeleagă între ei. În aceste condiţii, Congresul Românilor de pretutindeni, care va avea loc în zilele de 24 – 25 iunie ar putea reprezenta ocazia de a-i aduce pe toţi la aceeaşi masă şi de a crea un plan de acţiune unitar pentru cei din diaspora.
Potrivit autorităţilor române, evenimentul va fi găzduit de Palatul Parlamentului și va reuni delegați din 13 țări. Pe durata celor două zile, aceștia vor dezbate, analiza și redacta textele Statutului și Regulamentului de funcționare ale Consiliului Românilor de Pretutindeni, vor alege Consiliul Românilor de Pretutindeni și vor puncta problemele întâlnite în comunitățile de români din afara granițelor țării.
Noua structură va furniza informații, analize și propuneri Parlamentului României, Departamentului politici pentru relația cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum și celorlalte instituții guvernamentale care au competențe în domeniu, urmând să colaboreze cu acestea în vederea promovării inițiativelor legislative referitoare la românii din afara granițelor țării, astfel încât să vină în sprijinul realizării și aplicării unor programe destinate comunităților românești.
Înființarea unui muzeu al românilor de pretutindeni, instituirea unei zile a românilor de pretutindeni, precum și înființarea Centrului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru diaspora care să promoveze valorile culturii naționale în rândul comunităților românești autohtone din vecinătatea României sunt alte câteva subiecte care se vor afla pe agenda participanților în cele două zile de congres.
Până aici, toate bune şi frumoase, iniţiativa este lăudabilă dar… Şi de la acest „dar…” încep problemele tipic româneşti, în care una se spune şi alta se face.
În primul rând, trebuie menţionat faptul că legea privind românii de pretutindeni, care prevede şi organizarea anuală a Congresului Românilor de Pretutindeni, mai precis Legea 299 este în vigoare din 2007. Deci sunt aproape 10 ani de când Legea este în vigoare, iar până acum nu s-a reuşit nici măcar organizarea unui congres, nemaivorbind de celelalte acţiuni.
Chiar şi după ce s-a stabilit anul 2016 pentru organizarea primului Congres al Românilor de Pretutindeni, acesta a fost prevăzut pentru luna martie, iar ulterior s-a solicitat amânarea acestuia pentru luna iunie.
Bâlbe au fost înregistrate şi în ceea ce priveşte stabilirea Zilei Românilor de Pretutindeni. Dacă iniţial aceasta a fost fixată pentru 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, patronul spiritual al românilor, Parlamentul României a modificat această dată şi a fixat-o pentru ultima duminică din luna mai, „la solicitarea comunităţilor de români” din afara ţării, după cum susţin iniţiatorii modificării legislative.
Nu în ultimul rând, măsura cea mai criticată de reprezentanţii românilor din diaspora o reprezintă prezentarea, pentru a putea participa la congres, a unei liste de 500 de susţinători unici care să aibe rezidenţa în statul de provenienţă al fiecărui delegat la congres. Mai ales că mulţi dintre românii din diaspora spun că au fost înştiinţaţi foarte târziu şi nu au avut timp să adune semnăturile necesare.
În aceste condiţii, rămâne de văzut dacă Congresul Românilor de Pretutindeni se va dovedi, totuşi, o iniţiativă lăudabilă, care va reuşi să-i unească şi să-i sprijine pe conaţionalii noştri din afara graniţelor sau va fi o mascaradă făcută cu scopul de a mai „bifa” o realizare şi de a acorda fonduri unor persoane sau organizaţii dinainte stabilite.