Klaus Iohannis este determinat să provoace alegeri parlamentare anticipate cu orice preț, chiar dacă prețul ar putea fi o ruptură în relația sa cu Ludovic Orban. Iohannis dorește să speculeze la maximum oportunitatea celor 45% pe care le are acum PNL în sondaje, și care ar putea să scadă dacă alegerile ar avea loc la termen, în toamnă, după ce perioada „de miere” a guvernului liberal se va fi terminat și partidul va începe, inevitabil, să piardă din aura reformatoare. Mai este însă încă un motiv pentru care președintele își dorește alegeri anticipate, și anume tranșarea definitivă a puterii în interiorul PNL.

În ciuda declarațiilor publice pe care le face, de fiecare dată când este întrebat ce părere are despre prestația PNL la guvernare, Klaus Iohannis nu este mulțumit de modul în care se comportă guvernul Orban. Înainte de vacanța de sărbători, președintele a fost nevoit să înghită fără comentarii faptul că Educația a primit bani puțini la alocările bugetare, deși proiectul său, „România Educată”, promitea altceva. În plus, la Palatul Cotroceni nu este văzută cu ochi buni centralizarea aproape absolutistă a deciziei guvernamentale și de partid în mâinile premierului Orban.

Simetric, nici la Palatul Victoria nu este privită cu plăcere dorința evidentă a lui Klaus Iohannis de a controla guvernul și nici faptul că acesta ține să arate „cine e șeful” chemându-i pe premier și pe miniștri la Cotroceni, în văzul lumii.

În plus, partidul este împărțit în două tabere, care alimentează acest război surd încă din momentul în care a fost alcătuit Cabinetul, și când au apărut nemulțumirile inevitabile ale celor care nu au primit bucata cuvenită de putere și de funcții. Există tabăra guvernamentală, grupată în jurul președintelui de partid, Ludovic Orban, potențată de faptul că majoritatea miniștrilor sunt prietenii acestuia, și tabăra, deocamdată cvasi-silențioasă, a iohanniștilor, cei care susțin că prezența la guvernare a PNL i se datorează exclusiv lui Klaus Iohannis și că acesta trebuie să ia toate deciziile.

O astfel de situație, chiar dacă acum nu este explozivă, poate să devină înainte de alegeri și să alunece spre o criză după modelul Băsescu-Tăriceanu în precedenta guvernare de dreapta.

Dar ea ar putea fi tranșată, așa cum și-ar dori Klaus Iohannis, înainte de alegeri, dacă premierul ar accepta declanșarea procedurii de organizare a alegerilor anticipate. Pentru că, prin această procedură, el ar trebui să plece din funcție, sau să fie demis.

Iohannis îl vrea pe Orban candidat împotriva Gabrielei Firea
Or, potrivit informațiilor furnizate de multiple surse apropiate Palatului Cotroceni, Klaus Iohannis și-ar dori ca Ludovic Orban să fie candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, iar în locul său, la guvern, să existe un alt prim-ministru.

De altfel, chiar joi, Klaus Iohannis a ținut să facă public faptul că nu agrează ideea ca PNL să meargă la alegerile de la București alături de USR și PLUS, cu un candidat unic, ci vrea ca liberalii să aibă candidat propriu. „Ca principiu, un partid care guvernează și care are o reacție foarte pozitivă, în sondaje vedem că PNL a urcat semnificativ, un astfel de partid ar trebui să meargă de regulă singur în alegeri pentru a-și dovedi și puterea și curajul”, a spus Iohannis.

Adversarii de la PSD și chiar și cei de la PLUS l-au măsurat în sondaje pe primvicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, în ideea că acesta ar fi posibilul candidat al liberalilor. Însă acesta nu își dorește să candideze, iar președintele Iohannis consideră că Ludovic Orban ar fi singurul care are șanse să câștige Capitala în fața Gabrielei Firea și să aducă Bucureștiul la PNL, pornind de la ideea că Nicușor Dan, în prezent favoritul sondajelor, nu ar mai candida dacă liberalii ar avea un candidat puternic.

Iohannis a pregătit deja numele viitorului premier
Ludovic Orban nu își dorește să candideze la Primăria Bucureștiului, însă, pentru că asta ar însemna să piardă controlul asupra guvernării și, odată cu el, controlul asupra partidului.

Un alt personaj ar fi desemnat atunci de Klaus Iohannis pentru a fi prim-ministru – președintele are deja un preferat pentru această funcție, parțial contestat de o parte a liberalilor, – așa cum președintele are pregătite și nume de premieri de sacrificiu pentru a fi respinse la vot în Parlament în cazul în care procedura pentru anticipate ar fi declanșată.

Atât de mult nu își dorește Ludovic Orban să candideze pentru funcția deținută acum de Gabriela Firea, că a încercat să îl convingă pe Nicușor Dan să se înscrie în PNL, situație în care i s-ar putea aduce lui Iohannis drept argument că partidul are deja candidatul cel mai bine plasat în sondaje.

Ce se va întâmpla dacă Orban nu vrea să demisioneze
Situația nu este clară la această oră, discuția purtată în cursul dimineții de vineri între patru ochi de Klaus Iohannis și Ludovic Orban soldându-se, conform unor surse guvernamentale, doar cu certitudinea că amândoi își doresc alegeri anticipate și că vor să declanșeze procedurile în acest sens.

Orban i-ar fi explicat președintelui că demisia premierului nu ar face bine partidului și că este de preferat ca, pentru declanșarea alegerilor anticipate, să se meargă pe varianta asumării răspunderii pe un pachet de legi care să fie atacate de PSD cu moțiune de cenzură, care, dacă ar trece, ar duce la căderea guvernului și atunci ar începe procedura pentru alegeri.

Dar, decizia privind anticipatele fiind luată de comun acord, acestea trebuie declanșate și în situația în care moțiunea de cenzură nu ar trece. În acest caz, singura soluție fiind demisia prim-ministrului.

Confuzia este cu atât mai mare cu cât, deși Iohannis și-a exprimat clar dorința ca Guvernul să își asume răspunderea pe organizarea alegerilor locale în două tururi – pentru că el le-a promis românilor că va fi adoptată legea – liberalii transmit că asumarea se va face pe desființarea pensiilor speciale, în cadrul unui pachet mai mare care însă nu se referă și la alegerile locale organizate în două tururi.

Este însă puțin probabil ca PSD să depună moțiune de cenzură împotriva desființării pensiilor speciale, pentru că nu este un subiect de interes pentru social-democrați, nu în măsura în care este organizarea alegerilor locale.

Totuși, dacă PSD ar depune moțiune de cenzură și aceasta ar fi adoptată, guvernul fiind demis, pe perioada în care continuă procedura constituțională de desemnare a unui nou premier care să vină la vot în parlament – fiind nevoie de două respingeri succesive pentru anticipate – Ludovic Orban ar putea rămâne în funcția de prim-ministru ca interimar.

Dacă PSD nu depune moțiune de cenzură, singura opțiune a Palatului Cotroceni pentru declanșarea anticipatelor rămâne demisia premierului. În această situație, Ludovic Orban nu ar mai putea fi prim-ministru interimar, în locul său urmând să fie numit un alt șef al guvernului pe perioada procedurilor pentru anticipate.
Sursa: Digi24