Primul raport în urma decesului polițistului Cristian Amariei a fost încheiat. Ies astfel la iveală detalii șocante și nereguli grave din timpul misiunii de arestare a tâlharului Marcel Lepa. Potrivit documentului, publicat de conducerea Poliției Române, misiunea nu a fost planificată, polițiștii nu aveau informațiile necesare asupra gradului de risc, nu aveau veste anti-glonț, iar unul dintre agenții care a pornit în urmărirea lui Lepa nu avea nici măcar pistol. Astfel, sunt acum cercetate nume grele din Inspectoratul Județean de Poliție Timiș. Am analizat și noi raportul, iar acum vă prezentăm concluziile și modul în care capii din IPJ Timiș au încercat să ascundă neregulile comise în acea zi neagră de 2 iunie.
Cine este cercetat pentru moartea polițistului timișean
Conducerea Poliției Române a identificat persoanele responsabile de misiune și cere acum cercetarea prealabilă pentru:
adjunctul șefului IPJ Timiș pe linie de ordine publică;
șeful Serviciului Investigații Criminale;
șeful Poliției Orașului Recaș;
șeful Serviciului de Logistică;
agentul din cadrul Serviciului de Investigații Criminale — Compartimentul Urmăriri, care avea în lucru dosarul urmăritului;
adjunctul șefului IPJ Timiș pe linie de poliție judiciară;
șeful Serviciului de Ordine Publică;
cei doi agenți din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, Compartimentul Urmăriri.
Primele constatări ale anchetatorilor
Polițistul Cristian Amariei nu avea vestă anti-glonț, iar pentru efectuarea misiunii a utilizat un pistol Carpați cal. 7,65 mm, fabricat în anul 1994. De asemenea, colegul său, de la Poliția Orașului Recaș, avea asupra sa un pistol de aceeași marcă. Ambii polițiști aveau câte două încărcătoare a câte șase cartușe fiecare.
De asemenea, verificările comisiei mai evidențiază faptul că, la nivelul IPJ Timiș, majoritatea vestelor anti-glonț fuseseră distribuite structurilor operative, dar 14 s-au repartizat cu ocazia misiunii de prindere a criminalului, acestea aflându-se, până la acel moment, în depozitul inspectoratului. Practic, la data de 02.06.2019, Serviciul de Investigații Criminale avea în dotare 10 veste anti-glonț, dintre care două erau repartizate la Compartimentul Urmăriri.
Cu toate că, la momentul debutului misiunii, vestele anti-glonț nu erau utilizate de alți colegi, fiind disponibile, cei doi agenți de poliție care s-au deplasat în localitatea Recaș nu le-au preluat pentru a le avea asupra lor și a le utiliza. Totodată, din verificările efectuate, a rezultat faptul că Serviciului de Investigații Criminale Timiș i-au fost repartizate, până la 02.06.2019, 15 maiouri anti-glonț și anti-înjunghiere.
Anterior tragicului eveniment, agentul care a plecat în misiune înarmat avea în dotare un astfel de maiou, dar nu l-a luat când a pornit la acțiune. Pe de altă parte, începând cu data de 06.08.2018, la nivelul Poliției Orașului Recaș au fost repartizate două maiouri anti-glonț și anti-înjunghiere. Unul dintre acestea a fost ridicat de un agent din cadrul formațiunii rutiere, iar cel de-al doilea, alocat formațiunii de ordine publică, nu a fost preluat din depozit.
Nu în ultimul rând, în urma verificărilor efectuate la IPJ Timiș, care au vizat, pe lângă misiunea din data de 02 iunie 2019, și alte aspecte, au mai fost constatate deficiențe, inclusiv pe linia exercitării actului managerial.
„Deși nu sunt în legătură de cauzalitate directă cu tragicul eveniment, acestea denotă o lipsă de implicare în coordonarea efectivelor din subordine (ex.: aspecte care țin de planificarea muncii, documente strategice întocmite formal etc.)”, este concluzia Poliției Române.
Cu ocazia efectuării acțiunii, șeful Serviciului Investigații Criminale din cadrul IPJ Timiș, deși a fost informat telefonic despre existența informației și inițierea acțiunii operative de către subalternii săi, a preluat inițiativa în mod exclusiv și a comunicat cu structurile din cadrul inspectoratului fără a-i comunica direct șefului de inspectorat și fără a-i solicita sprijin în relaționarea cu unitățile subordonate acestuia, prin actul de comandă.
„Astfel, informarea s-a realizat impropriu, prin postarea unui mesaj prin rețeaua Whatsapp, iar demararea acțiunii s-a efectuat fără a exista un feed-back din partea conducerii inspectoratului, care ar fi avut posibilitatea să dispună măsuri corelative, de natură a preîntâmpina apariția unor astfel de tragedii (ex.: angrenarea luptătorilor SAS sau a altor forțe).
Pentru avansarea acestei concluzii, în sensul că postarea unui mesaj pe rețeaua Whatsapp, de către șeful Serviciului Investigații Criminale, nu reprezintă un mod eficient și operativ de raportare/informare, comisia a avut în vedere împrejurarea că este posibil ca persoanele interesate/destinatare să nu vizualizeze informațiile în timp real”, se mai arată în raport.
Au încercat să ascundă deficiențele
Anterior acțiunii de capturare a criminalului nu a fost întocmit un plan în acest sens, acesta fiind redactat, în fapt, ulterior activității (la data de 04.06.2019) și asumat prin semnătură de șeful Serviciului Investigații Criminale, pentru a conferi un caracter de legalitate intervenției din ziua de 02.06.2019. Documentul a fost prezentat spre aprobare la data de 04.06.2019 adjunctului șefului inspectoratului pe linie de ordine publică, fiind datat și înregistrat cu data de 02.06.2019.
Anchetatorii au descoperit și motivul pentru care agenții care au pornit în urmărirea lui Marcel Lepa nu au știut cât de periculos este acesta.
„Având în vedere mandatul de executare a pedepsei închisorii emis de instanța de judecată, la nivelul acestui serviciu a fost constituit dosarul persoanei urmărite, Lepa Ionel Marcel, și repartizat unui agent din cadrul Compartimentului Urmăriri.
Polițistul a întocmit documentația inițială conform prevederilor legale în vigoare, sprijinit de verificările efectuate de lucrătorii Poliției Municipiului Lugoj, întrucât persoana urmărită avea domiciliul pe raza acestei localități.
Din analiza dosarului a rezultat că, deși a avut date și informații care puteau fi valorificate, acesta nu a procedat în consecință.
Totodată, s-a constatat că, la dosarul persoanei urmărite, de la data înregistrării acestuia și până la data producerii evenimentului, nu se regăsește fișa de cazier a numitului Lepa Ionel Marcel, aceasta fiind emisă și anexată post-eveniment, la data de 03.06.2019. De asemenea, la dosar nu exista nicio informație cu privire la faptul că urmăritul ar fi fost în posesia unei arme de foc”, mai aflăm din raport.
Din document aflăm cu stupoare că la nivelul Poliției Recaș existau date care demonstrau că Lepa este periculos și că fuge de autorități. Cu câteva zile înainte de a-l împușca pe Cristian Amariei, Lepa a fugit de un echipaj de poliție din Recaș, care l-a urmărit 4–5 kilometri, dar nu a reușit să-l prindă.
„Practic, în data de 25.05.2019, în jurul orei 08:30–09:00, șeful Poliției Orașului Recaș, alături de un agent din subordine, în timp ce se deplasau pe raza localității, a observat, pe sensul opus, autoturismul cu număr de Vrancea, despre care cunoșteau faptul că aparține unui posibil autor de infracțiuni.
Polițiștii au întors autospeciala inscripționată, fără a pune în funcțiune semnalele sonore și acustice, încercând să se apropie de autoturismul în cauză, pentru a-l opri, dar conducătorul auto a accelerat și a reușit astfel să se îndepărteze.
Urmărirea s-a realizat pe o distanță de aproximativ de 4–5 kilometri, până în apropierea localității Izvin, operațiunea finalizându-se fără oprirea autoturismului urmărit.
Așadar, existau suficiente indicii cu privire la modul de acțiune a lui Lepa, însă ele nu au fost valorificate corespunzător”, este o altă concluzie a anchetatorilor.
Acest raport vine după prima fază a verificărilor dispuse de Poliția Română în acest caz. Cercetările continuă, iar persoanele care nu și-au făcut datoria așa cum trebuie vor fi trase la răspundere.