Comunei Giroc i-au fost încredințate, pentru a fi distribuite către populație, prin proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor Timiș” finanțat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, împreună cu Agenția de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș (ADID) un număr de 1066 de compostoare.
Aceste compostoare vor fi repartizate în gospodăriile a căror suprafață de teren este de maximum 500 mp.
Care sunt deșeurile ideale pentru compostare?
Deșeuri menajere:
Resturile de legume și de fructe, florile ofilite și frunzele căzute de la florile de cameră sunt cele mai bune materiale de compost.
O parte din resturile de mâncare pot face parte din compost, zațul de cafea și frunzele de ceai au o influență benefică asupra solului fertil dar se poate folosi eficient și coaja de ouă.
Trebuie să fim atenți să nu punem legume fierte și resturi de animale (oase, etc.) în compost.
Din categoria de fructe este indicat să nu folosim coaja fructelor sudice deoarece sunt injectate cu substanțe care impiedică fermentația sau pot fi modificate genetic ceea ce influențează calitatea compostului și pot încetini procesul de compostare.
Deșeuri vegetale din grădină:
O parte mare a deșeurilor provenite din grădină pot fi folosite la crearea compostului.
Crengi, bucăți de lemn, frunze căzute, iarba tăiată, flori ofilite și fructe căzute – aceste deșeuri pot fi folosite ca materiale de compostare. Este important ca bucățile de lemn să fie adăugate la compost doar după ce au fost mărunțite.
Este indicată evitarea deșeurilor următoare: frunze cerate, frunze de nuc și de oțetar. Frunzele acestea nu strică calitatea compostului dar încetinesc procesul de compostare.
Alte deșeuri:
Deșeurile de lemn și de hârtie pot fi folosite la compostare.
În cazul hârtiilor trebuie să avem grijă să selectăm doar hârtiile care nu sunt colorate și care nu sunt lucioase deci se pot descompune în mod natural.
La deșeurile de lemn trebuie să fim atenți să aruncăm la compost doar lemne care nu sunt tratate și trebuie mărunțite neapărat.
Deșeuri mai puțin potrivite pentru compostare
Cojile fructelor exotice: Fructele exotice sunt pregătite de către exportatori pentru a rezista mai mult timp; de aceea ele conțin mai multe substanțe chimice. Depuse în cantități foarte mici însă, nu afectează calitatea întregului compost.
Hârtia și cartonul: Cu cât un carton este mai grosier, mai puțin prelucrat, cu atât este mai bun pentru compost, deoarece pentru producerea lui nu au fost folosite prea multe materiale de adaos, care ar putea avea efecte negative asupra compostului. Hârtia și cartonul se compostează foarte bine, dar numai dacă sunt tăiate sau înmuiate și apoi amestecate bine cu restul materialelor de compost.
Nu se recomandă pentru compostare hârtia tipărită cu una sau mai multe culori, din cauza substanțelor chimice conținute de vopsele.
Materiale care nu sunt bune pentru compostare
Sunt multe materiale care nu sunt potrivite pentru compostare și între materialele organice deci nu pot ajunge în grămada de compost.
Câteva dintre substanțe care nu sunt potrivite pentru compostare: resturi de mâncare fierte, hârtii colorate, deșeuri de lemn tratat, soluții chimice, cenușă și praf.
Deșeurile din grădină: să evităm folosirea buruienilor deoarece pot reinfecta solul în cazul în care conțin părți care sunt încă viabile și se pot reproduce.
Etape
Pentru a obţine un compost de calitate şi într-un timp relativ scurt, se recomandă construirea grămezii de compost din mai multe straturi alternative de materiale organice şi minerale diferite, conform următorului procedeu:
- Se aşterne un strat afânat de material nemărunțit de 15-20 cm. Sunt recomandabile aici tăieturile de crengi şi gard viu, paie, cozi de flori, frunze uscate, coji de copaci, crengi, corzi de viță de vie. Pentru a face legătură cu celelalte straturi şi a menţine atmosfera favorabilă fermentării, acest strat se stropeşte cu apă. Prin acest strat se poate realizea drenajul compostului; apa care este în plus se va putea scurge şi totodată se asigură aerisirea.
- Primul strat de material compostabil are 10-15 cm grosime şi este format din materiale organice uşor degradabile: tulpini şi frunze verzi de plante cultivate şi de buruieni, frunze, resturi vegetale de la bucătărie. Apoi se pune un rând de pământ peste care vine încă un strat de frunziş, iarbă uscată, resturi de bucătărie şi gunoi de la animale. Depunerea se continuă în acelaşi mod până la o înălţime de 1.5 m. Partea de sus a grămezii nu se termină cu vârf ci cu o suprafaţă. Prima etapă a procesului de compostare durează maxim o săptămână şi se încheie cu acoperirea grămezii cu frunze, paie, materiale textile, saci de iută, folie de plastic etc. Este de asemenea foarte bine dacă aşterneţi deasupra şi un strat de pământ negru de grădina. Astfel compostul se coace mai repede.
Materialul trebuie udat din când în când, ca să nu se usuce prea tare. Compostul se coace după o desfacere în circa 4-6 luni în lunile de vară, şi în 6-9 luni în lunile de iarnă. În timpul iernii este interzisă desfacerea compostului, pentru a se evita răcirea lui. Însă în lunile de vară este indicată desfacerea grămezii după 3 luni şi reamestecarea. Puteţi să pregătiţi una lângă alta două lăzi pentru compost. Într-una să depozitaţi deşeurile iar atunci când o desfaceti puteţi s-o treceţi în celălalt compartiment, amestecând resturile, care după trei luni ar trebui să fie aproape descompuse.