Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB (22,75 miliarde de lei), dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB (16,33 miliarde de lei).
Ministerul Finanțelor explicat că deficitul în creștere s-a datorat în principal creșterii volumului de investiții, cu 58% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensării facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 3,57 miliarde lei, volumului mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirii ritmului de încasări ale veniturilor, precum și influențelor implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.
Venituri
Veniturile totale au însumat 158,41 mld lei în primele patru luni ale anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora fost influențată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii și venit, contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene și accizelor, în timp ce încasările din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent anului trecut).
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 13,10 mld lei, înregistrând o creștere de 28,1% față de nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut, influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (128,9%) , veniturile din impozitul aferent pensiilor și declarației unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (39,2% , respectiv 12,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,7% ). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum și de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 50,57 mld lei, în creștere cu 12,3% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%), ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022, precum și ca urmare a măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea, începând cu data de 1 martie 2023, a sumei reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,38 mld lei, consemnând o creștere de 3,1% (an/an), susținută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (10,1%).
Încasările nete din TVA au înregistrat 32,76 mld lei, în creștere cu 3,7% (an/an). Evoluția mai temperată a acestei categorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât și de majorarea restituirilor de TVA cu 40,4%, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (9,3 mld. lei în ian-apr 2023, comparativ cu 6,6 mld lei în ian-apr 2022).
Veniturile din accize au însumat 13,07 mld lei, consemnând o creștere de 19,9% (an/an), explicată de avansul semnificativ al accizelor pentru produsele din tutun (49,4%). În același timp, dinamica negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice s-a ameliorat (-4,5%), în condițiile unei evoluții pozitive a acestora în luna aprilie. Dinamica lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 12,75 mld lei, consemnând o scădere de 6,2% (an/an), influențată de reducerea încasărilor din redevențe, pe fondul descreșterii preturilor energiei, care de altfel au impactat negativ si veniturile suplimentare din energie (cuprinse la categoria alte impozite pe bunuri și servicii).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 13,08 mld lei, în creștere cu 27,8% (an/an).
Cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 185,77 mld lei au crescut în termeni nominali cu 15,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele patru luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 11,4% din PIB la 11,7% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 41,72 mld lei, în creștere cu 8,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,6% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 23,74 mld lei, în creștere cu 17,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 20,0% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,67 mld lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,23 mld lei ca urmare a prefinanțării în primele 4 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 4 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 50,0% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 66,29 mld lei în creștere cu 9,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei îndemnizaţii compensatorii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele patru luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,46 mld lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 6,78 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,11 mld lei) care reprezintă 31,18% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 2,89 mld lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 15,21 mld lei, cu 34,8% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 19,24 mld lei, în creștere cu 58,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 12,18 mld lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,69% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
Sursa: https://economedia.ro/
