Ignoranța este spulberată prin fenomenul produs de documentarul lui Alexander Nanau despre incendiul terifiant de la clubul Colectiv, precum și despre misterioasele legături cu firma farmaceutică Hexi Pharma. Faima mondială a producției îi aduce două nominalizări la Premiile Oscar. Diferențiându-se de tiparul cinematografic prin eliminarea a orice urmă artificial, de surplus estetic, Colectiv redă, plin de realism, investigația condusă de reporterul, de la ziarul Gazeta Sporturilor, Cătălin Tolontan, apelând la o filmare crudă, prin camera ascunsă, omniprezentă în căutarea adevărului.
Anul 2015 rămâne în memoria fiecărui cetățean prin incendiul de la clubul din Capitală, spațiul nefiind prevăzut cu necesarele ieșiri de urgență, fapt mai degrabă ignorat de către autorități. Evenimentul a reprezentat un șoc pentru presa națională, fiind intens mediatizat până în ziua de astăzi, noi detalii ieșind la suprafață, iar documentarul lui Nanau contribuie la propagarea circumstanțelor absurde în care s-a petrecut tragicul eveniment. Incidentul a fost amplificat de situația spitalelor din țară, cei care au supraviețuit incendiului pierzându-și viața ca urmare a infecțiilor dobândite în spațiile care ar trebui să le salveze viața. Informarea falsă, respingerea sprijinului din afara țării și promisiunea ministrului Sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu, că produsele companiei Hexi Pharma ar fi suficiente și eficace simbolizează un sistem corupt, în care primează interesele politice în fața vieții oamenilor, un sistem foarte dificil de schimbat, „toxic de la rădăcini”, pentru a-l cita pe Vlad Voiculescu. Astfel s-a putut identifica implicarea firmei conduse de Dan Condrea, care asigura dezinfectante spitalelor, produse a căror concentrație a fost, în fapt, redusă dincolo de orice limită, precum și comercializarea acestor produse la suprapreț, chiar și peste granițe.
Moartea lui Condrea, petrecută cu o zi înainte de întâlnirea cu procurorul, reprezintă, până în prezent, un mister: sinucidere, accident, crimă… Soția directorului refuză teoria sinuciderii, soțul ei fiind mai degrabă „în stare de a ucide”, decât de a-și lua propria viață.
Corupția din spatele întregii situații reprezintă a dus la moartea a 27 de suflete în incendiu, urmată de decesul a 37 de oameni în spitale. Protestele au adunat 20.000 de persoane, contribuind la căderea guvernului social-democrat condus de Victor Ponta.
Documentarul se deschide prin sfășietoarea înregistrare, pe camera telefonului mobil, a incendiului, capturând imediat atenția publicului și inducându-i o stare de spaimă, de repulsie, de dorință de restabilire a dreptății, pregătindu-l pentru investigația care va urma.
Regizorul decide să structureze narațiunea decupată din realitate pe trei cadre, urmărind, pe de-o parte, investigația lui Tolontan și a Mirelei Neag, filmarea începând concomitent cu dezlănțuirea investigației, iar, pe de altă parte, îl urmărește pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, însoțit de camera ascunsă la conferințele de presă. În sfârșit, pe al treilea plan se află povestea cea mai intimă a producției, care conferă sensibilitate filmului și care permite comemorarea tinerilor a căror viață a fost curmată brusc. Arhitecta Teddy Ursuleanu suferă de pe urma rănilor provocate de arsuri, fiind nevoită să folosească o mână robotică. Cu toate acestea, tânăra refuză să renunțe la optimism și speranță, crezând în posibilitatea unei schimbări și colaborând cu ministrul pentru dezgroparea adevărului. Cinematograficul nu apelează la interviuri, la redarea verbală a incidentului, ci își atribuie dinamism prin urmărirea activă a procesului, și dramatism, prin evidențierea riscului la care sunt supuse familiile victimelor și viețile reporterilor, amenințate de către forțe obscure.
Documentarul perminte o pătrundere alternativă în culisele scandalului, scoțând totodată la lumină date adânc ascunse. Prin urmare, în ciuda faptului că investigația este coordonată de oameni din presă, ea intenționează să producă un efect contrastant în raport cu maniera în care mediatizate informațiile false, manipulate de factorul politic, încercând aducerea adevărului la suprafață. În același timp, însă, Colectiv încurajează chestionarea și cercetarea fiecărei surse, a fiecărei informații distribuite drept irefutabile, iar o schimbare de mentalitate pare vizibilă la ora actuală, documentarul contribuind, cu siguranță, la această schimbare.