O mamă din Timiș a venit la Urgențe cu un copil de patru luni. Copilașul era malnutrit. Acesta nu era singur la părinți, mai avea acasă alți patru frați și surori, cu vârste cuprinse între doi și opt ani. Când echipajele de intervenție au fost la domiciliul părinților, i-au găsit pe ceilalți patru copiii murdari, malnutriți și cu păduchi. Familia locuia într-o căsuță sărăcăcioasă, cu o singură cameră. Fără apă de la rețea și fără curent electric. Părinții trăiau din alocațiile celor patru copii. Cei patru minori au fost duși în plasament în regim de urgență și au ajuns în grija unui asistent maternal profesionist, conform informațiilor transmise de reprezentanții Direcției Generale de Asistență și Protecția Copilului Timiș.
Dar nu este singurul caz de neglijare a celor mici. Anul acesta, numai în județul Timiș, 228 de copii trăiesc în condiții improprii și nu sunt hrăniți corespunzător, devenind astfel victimele nepăsării propriilor părinți. Anul trecut, 812 copii s-au aflat în aceeași situație, iar în urmă cu doi ani, 624 de micuți au ajuns în evidența autorităților tot pentru că părinții lor dădeau dovadă de neglijență.
Pentru sesizarea tuturor cazurilor în care minorii se află în pericol de neglijare, exploatare, abuz sexual, violență fizică și psihică, a fost lansat, la nivel de țară, în 2022, numărul unic național de urgență 119. Încă din ianuarie 2022, numărul unic este activ în Timiș. Linia este deschisă 24/24 de ore, iar cetățenii care cunosc copii în situații de risc, abuz, neglijare, exploatare pot apela și semnala cazurile de abuz, chiar dacă sunt cadre didactice, vecini sau cunoscuți ai minorilor.
Fiecare apel este preluat de specialiști din cadrul DGASPC Timiș, iar în funcție de situație, aceștia se deplasează pe teren, împreună cu o echipă formată din psihologi și asistenți sociali. Pentru situațiile deosebit de grave, numărul de telefon este interconectat cu 112, iar la fața locului intervin și polițiștii. Dacă micuții aflați în situații de risc au nevoie de ajutor specializat, pe parcursul cazului o echipă de psihologi evaluează situația și îi consiliază pe copii. Complexul de Servicii pentru Intervenție Specializată în domeniul Protecției Familiei și a Copilului beneficiază de susținere din partea Serviciului de Telecomunicații Speciale.
Telefonul Copilului salvează vieți
În cei doi ani de funcționare, Protecția Copilului Timiș a primit, prin Telefonul Copilului, mii de solicitări pentru neglijență, abuz sexual sau violență fizică și psihică asupra copiilor. Numai în primul an de funcționare, 2022, au fost înregistrate peste 2.546 de sesizări. Echipa de asistenți sociali a depistat, cu ajutorul cetățenilor, 18 copii victime ale violenței domestice, care au fost bătuți de părinți. Alți 64 de copii au fost victimele abuzului emoțional, cum ar fi jignirea, învinovățirea, ignorarea ori respingerea față de cei mici. Numărul de urgență dedicat copiilor aflați în situații dificile a salvat câteva vieți, iar datorită cetățenilor responsabili copiii au avut posibilitatea să fie salvați din situațiile dificile de acasă — în unele cazuri, minorii au fost abuzați sexual.
Cum arată abuzul sexual asupra copiilor? Povestea a trei fetițe din județul Timiș
Un prim caz pe care îl vom prezenta este al unei fetițe de 13 ani, care a fost abuzată sexual de tatăl ei timp de opt ani de zile. Situația a fost sesizată în anul 2021. Fata ținea ascunsă drama în care trăia față de profesori sau cunoscuți, până când, într-o zi, i-a povestit totul unei colege de clasă. Fetița i-a cerut colegei să păstreze secretul. Colega sa, îngrijorată, i-a împărtășit dirigintei situația prietenei sale. După o discuție cu fetița, cadrul didactic a chemat, de urgență, autoritățile. Din anchetă reiese faptul că această copilă a fost violată în mod repetat. Tatăl a abuzat-o sexual pe fetiță încă de la vârsta de șapte ani, forțând-o să întrețină relații sexuale cu el. Mai mult, mama cunoștea acest lucru și era de acord ca soțul ei să întrețină relații sexuale cu micuța. Și mai mult, la sugestia tatălui, a acceptat, odată, ca să întrețină relații sexuale alături de minoră și de soț. Dată fiind gravitatea faptelor, fata a fost imediat pusă sub protecție, iar ambii părinți au fost puși sub arest preventiv și condamnați, conform informațiilor furnizate de DGASPC Timiș.
Un alt caz, tot de abuz sexual, a fost semnalat de reprezentanții unei școli. Cadrele didactice au suspectat că o minoră este abuzată de tatăl său și au chemat autoritățile. În acest caz au intervenit asistenți sociali și psihologi, alături de polițiștii din localitate. Aceștia i-au chestionat pe părinți, iar din discuțiile cu ei a reieșit că tatăl a abuzat-o nu numai pe copilă, ci și pe sora ei. Tatăl a fost condamnat și se află în spatele gratiilor.
Asemeni celor acestor fetițe, 48 de copiii au fost, anul trecut, victime ale abuzului sexual. În primele trei luni ale acestui an, 10 copii se află în evidențele DGASPC Timiș ca victime ale abuzului sexual. Toate aceste cazuri s-au întâmplat în județul Timiș și au ajuns în atenția autorităților prin intermediul apelurilor primite de la cetățeni la telefonul copilului.
Conform unui studiu efectuat anul trecut de Organizația Salvați Copiii, victime ale abuzurilor sexuale sunt în preponderent fetele, deși există și cazuri în care copilul abuzat este de sex masculin. De pildă, la nivel de țară, anul trecut, din 1.192 de copii abuzați sexual, în 1.062 de cazuri victimele au fost fete. Un alt studiu, efectuat în 2021 tot de organizație, arată faptul că 3% din părinții din România conștientizează că propriul lor copil a fost victimă a abuzului sexual, iar în aproape două treimi din situații agresorul face parte fie din mediul familial, fie este o persoană cunoscută. Multe dintre cazurile de acest gen nu ajung în atenția autorităților sau a instanțelor judecătorești. Raportul din 2020, referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, arăta că, din 10 cazuri de copiii abuzați, doar unul este adus la cunoștința autorităților competente și instanțelor de judecată, în timp ce alte nouă cazuri nu sunt depistate și nu ajung în atenția autorităților.
Adulții sunt cei care trebuie să învețe să observe semnele
Din cauza stresului cauzat, copii care au acasă situații dificile sunt mai izolați, evită să vorbească cu cei din jur și ajung chiar să-și facă rău singuri, prin comportamente de automutilare. Aceștia pot începe să afișeze comportamente agresive și ostile față de cei din jur. În cazurile de abuz asupra lor, copiii sunt cei care se simt responsabili și se autoblamează pentru comportamentul părinților.
„Emoțional, victimele se pot simți adesea vinovate și responsabile de abuz. De cele mai multe ori copiii abuzați sexual consideră că și-au făcut rău propriului corp și se simt neputincioși că nu s-au putut apăra. Atunci când copiii nu pot mărturisi abuzul sau atunci când mărturisesc și nu sunt crezuți, pot apărea semne ale stării de stres acut, cum ar fi: insomnii, coșmaruri, lipsa poftei de mâncare sau alte suferințe somatice. Lipsa de ajutor și de speranță sunt frecvente și sunt însoțite de mânie. De aceea este crucial ca adulții să poată recunoaște semnele unui abuz asupra copilului”, spune Gabriela Alexandrescu, președinta Organizației Salvați Copiii.
Factorii agravanți ai abuzului sunt durata, gradul de constrângere și violență, tipul de abuz, dar și cât de grav a fost și, de asemenea, relația copilului cu persoana care l-a abuzat. Cei care au suferit asemenea cazuri în copilărie rămân cu efecte pe termen lung. Printre acestea se enumeră depresia, anxietatea, o mare lipsă de încredere în sine, probleme legate de imaginea de sine. Victimele abuzurilor sunt mai predispuse la comportamente deviante precum consumul de droguri, prostituția sau vagabondajul, iar odată ajunse adulte rămân cu probleme de relaționare, cum ar fi izolarea socială. Pot să mai sufere și de tulburări alimentare, precum mâncat excesiv sau prea puțin, sau de insomnii.
Pentru a preveni cazurile de abuz, este recomandat ca cei mici să fie învățați că nu trebuie să țină secrete față de cei din jur, să povestească lucrurile prin care trec și să realizeze faptul că ceea ce au pățit nu este din vina lor. De asemenea, copiii trebuie să cunoască mai multe despre corpul lor, să învețe să deosebească tipurile de atingeri permise, dar și cele care nu sunt permise, în așa fel încât să învețe să spună „nu” atunci când se află într-o situație periculoasă, dar și să ceară ajutor de la persoanele în care au încredere.
