De-o vreme, liniștea aproape somnolentă ce domina viața politică a Timișoarei a început să fie înlocuită de o oarecare animație. Mămăliga ce fierbe la foc mic e o vorbă veche de când lumea… românească. Ea se referă, bineînțeles, la o izbucnire, o revoltă socială greu previzibilă. Analogia e de actualitate și la noi în urbe, dar la o scară mult mai mică. Acum nu fierbe decât o căniță cu un pumn de mălai. Dar, din când în când, se mai ridică o bulă de abur și sparge pojghița amorfă de la suprafață.

Cam așa e și pomenita viață politică locală — ca și inexistentă, că doar până la anul electoral 2024 e cale lungă, foarte lungă! Acum se dau doar mici bobârnace amicale peste arcul politic și peste alianțele de conjunctură. Rareori acestea se transformă în „dat la gioale”. Nu că nu le-ar plăcea politicienilor români acest gest preluat din fotbalul golănesc, dar se tem să nu-și accidenteze prea rău advesarul. Cine știe când (poate foarte curând) mai au nevoie de el ca amic de urne și înțelegeri care mai de care mai… ideologice.

Așadar, a început un mic război al vorbelor între doi tineri politicieni locali. Sunt tineri de perspectivă, care ar mai putea arăta câte ceva în politica și administrația județului. Alfred Simonis folosește fie tribuna Parlamentului, fie biroul de pe malul Begăi să-l atace, sub fel de fel de pretexte, unele puerile, altele întemeiate, pe principalul său aliat (dar și adversar) și coleg de generație Alin Nica. Sigur că nici actualul președinte al Consiliului Județean Timiș nu rămâne inert. Și el își folosește biroul din Palatul Administrativ, dar și postura de lider al PNL să răspundă sau să atace, după caz.

Să nu uităm că ambii sunt președinții locali ai principalelor două partide de la guvernare. Așa că își implică automat și partidele din spatele lor în gâlceava cocoșească pe care o întrețin.

Pretextul replicilor acide dintre politicieni are legătură cu iminenta sosire a anului 2023, ce va propulsa Timișoara în sfera înaltă a Capitalelor Culturale Europene. Puținele zile rămase din acest ultim an pregătitor se scurg prea repede, iar rezultatele vizibile pentru timișoreanul obișnuit întârzie să se vadă. Alfred Simonis atacă prestația celor din Timișoara spunând că e neperformată. Și tot explică cum ar gestiona el situația (în special financiară): unde și câți bani ar da. Pesedistul este artizanul unei mutări a fondurilor necesare campaniei de promovare a evenimentului cultural de la Consiliul Județean direct la Ministerul Culturii.

Deputatul PSD Alfred Simonis a transmis, vinerea trecută, că Ministerul Culturii a virat prima tranșă de bani pentru programele necesare proiectului Timișoara — Capitală Culturală Europeană. Să nu uităm că ne aflăm la mijlocul lui noiembrie 2022, și nu în orice altă lună din 2019 sau 2020. Adică, timp cât să mânânci o mămăligă și, gata, e aici anul fericit (nefericit?) 2023! Parlamentarul timișean a mai adăugat că tranșele reprezintă jumătate din sumele necesare pentru programele culturale desfășurate de autorități și că speră ca problema banilor, invocată atât de Primăria Timișoara, cât și de Consiliul Județean Timiș, să nu mai fie o piedică în realizarea programelor.

„Astăzi, Ministerul Culturii a transmis prima tranșă de bani către TM2023, o sumă de 10 milioane de euro: la Primăria Timișoara, aproximativ 18 milioane de lei, pentru investiții, 17,7 milioane de lei, la CJ Timiș, aproximativ 3,7 milioane pe programul cultural, și 10,7 milioane de lei, pe investiții. Se acoperă 50% din program cultural și 30% investiții, iar restul vor veni din rectificare, de la bugetul național. […] Ceea ce invocau ambele instituții era lipsa banilor. De astăzi, au și banii. Prin urmare, în perioada următoare, în cel mai scurt timp, având și bani la dispoziție, să prezinte de urgență un program cultural, măcar începutul acestuia”, a precizat Alfred Simonis.

Interesant! Dacă nu avem un program cultural, e bun și un început al acestuia, că restul, în spirit pur românesc, îl vom improviza pe parcurs.

Ca să fim corecți, trebuie spus că și Administrația Prezidențială are partea ei de vină în tergiversarea problemei. Potrivit acesteia, președintele Klaus Iohannis a promulgat, în 31 octombrie, legea prin care Programul „Timișoara — Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” primește o parte din finanțare de la bugetul de stat, fiind vorba despre 164 de milioane de lei, împărțiți între Primărie, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii/Asociația TM2023. Deci, oricum, foarte târziu. Gestul ar fi fost și mai lăudabil dacă își făcea prezența cu cel puțin un an în urmă.

În dosarul de candidatură cu care urbea noastră a câștigat râvnita titulatură, Primăria Timișoara și-a asumat realizarea următoarelor obiective: Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment — Multiplexity; Centrul Cultural și Educațional Kuncz; Centrul Cultural și Educațional Freidorf; Cinematograful Victoria; Cinematograful Dacia; Cinematograful Studio; Cinematograful Timiș; Galerie de Artă; Palatul Culturii; transformarea clădirii Spitalului de Dermatologie în clădire cu funcțiunea de spațiu multicultural; Centrul Cultural Turnul de Apă Iosefin; Sinagoga din Cetate; Cinema Arta (transferat la Teatrul Maghiar) și Filarmonica Banatul.

Dacă au fost realiste promisiunile, este de vorbit cu alt prilej. Ce e de reținut acum, la o lună și ceva distanță de anul 2023, e că la o parte se lucrează, iar o altă parte lipsește cu desăvârșire.

Spre meritul ei parțial, Primăria a pus bani din teșchereaua proprie, în ultimii doi ani, în așteptarea fondurilor guvernamentale. Din bugetul local au fost făcute investiții în infrastructura culturală în valoare de circa 43 de milioane de lei (reabilitarea a cinci cinematografe, Turnul de Apă din Iosefin, trei centre culturale de cartier, MultipleXity). Dar acestea încă nu sunt finalizate.

Banii de la centru vin cu foarte puțin timp înainte de deschiderea oficială, din februarie 2023, a proiectului „Timișoara — Capitală Culturală 2023”. Înainte de asta, Consiliul Județean Timiș a anunțat că va organiza, de Revelion, un spectacol-eveniment de lansare a proiectului Capitală Europeană a Culturii, fără să mai fi venit cu detalii legate de acesta.

„Administrația locală, atât Primăria Timișoara, cât și Consiliul Județean, nu au găsit un consens pentru derularea programului. Din punctul meu de vedere, Consiliul Județean Timiș a încercat să saboteze mereu proiectul de teama succesului administrației Fritz. PNL a încercat să atragă cât mai mulți bani către CJ, cu festivaluri în orașele mari conduse de primari liberali. […] Am reușist să găsim o formulă echilibrată. În marea lor parte, banii sunt la PMT. Există o sumă importantă și la CJ și chiar trag un semn de alarmă să nu o investească la zeci de km distanță, pentru că unii n-au ce arăta, și oamenii care vin să viziteze TM2023 vor fi dezamăgiți. Cred că Timișoara este cea care trebuie să atragă aceste investiții”, a adăugat Alfred Simonis.

Iar ca să fie total circul declarațiilor, Alfred Simonis anunță și „ample proteste” împotriva liberalilor ce conduc Consiliul Județen Timiș.

Cum e și firesc în mediul politic românesc, muștarul sare repede. Alin Nica, la rândul său, răspunde imediat. Poate că ar fi fost bun un moment de acalmie și de reflexive, nu o replică rapidă, dar așa e cu muștarul! Președintele CJT dă o declarație de presă în care își exprimă punctul său de vedere: „Am remarcat cu surprindere și, pe alocuri, chiar cu îngrijorare, trezirea domnului deputat PSD Simonis din lungul lui somn parlamentar. Domnul deputat a deschis ochii și și-a amintit probabil de învățăturile tovarășilor care i-au fost mentori politici și a început să se laude fără jenă cu banii pe care Ministerul Culturii îi alocă proiectului Timișoara — Capitală Europeană a Culturii 2023. Anunțul deputatului PSD pare desprins din declarațiile liderilor PDSR, care anunțau investițiile din bani publici ca și cum ar fi vorba de banii lor de acasă.

În scurta sa călătorie în timp, în anii ’90, domnul Simonis mai spune că vrea să vadă programul pentru Capitala Culturală, fapt care este cu adevărat îngrijorător pentru că acest program este cunoscut de mult și poate fi găsit foarte ușor. E nevoie doar de bunăvoință și de cunoștințe minime de limba română. Delirul continuă cu câteva referiri la orașe precum Ciacova, Sânnicolau Mare sau Deta, despre care tânărul deputat spune că nu merită niciun ban. Dar singurul lucru pe care dl Simonis a reușit să-l facă a fost să blocheze, printr-un amendament aberant, tocmai sumele pentru unul dintre cele mai importante capitole ale Capitalei Europene a Culturii, cel de comunicare, bani gestionați de Asociația Capitală Europeană a Culturii, punând în pericol exact expunerea națională și internațională a acestui eveniment, de care era cea mai mare nevoie acum.

Fără legătură cu enormitățile debitate de deputatul care pierde vremea prin Parliament, vreau să amintesc faptul că Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș au găsit o cale de a duce acest proiect extrem de important la bun sfârșit și lucrurile au început să se miște. Împreună, cele două instituții au contribuit sau contribuie cu peste 70% din bugetul programului, respective cu mai bine de 150 de milioane de lei.

Contribuția Ministerului Culturii era așteptată de mult timp și asumată în acești termeni încă din 2016, anul organizării competiției și, chiar dacă sumele vin atât de târziu și înjumătățite, putem să sperăm că lucrurile vor intra pe un făgaș normal și vom putea să finalizăm acțiunile asupra cărora am căzut de acord cu colegii de la Primăria Timișoara.

Domnului deputat Simonis vreau să îi mai reamintesc faptul că proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii are trei parteneri, și anume Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii, iar deputații PSD nu au niciun rol, decât dacă doresc să se implice financiar cu fonduri proprii, prin donații, pentru că și-ar permite. În același context, invit parlamentarii PSD de Timiș să se culturalizeze mai des și să participe la evenimentele organizate în cadrul acestui important proiect”

E clar că amicii, aliații, dar și dușmanii de azi, poate aliați și în viitor, dincolo de miza culturală enormă, vor să aibă și un atu în plus la viitoarele alegeri ce vor veni. Nu e de ici, de colo să spui că ai gestionat bine anul cultural 2023. Dacă va fi un fiasco sau doar un fâs frumos împachetat, evident că vina va fi aruncată în ograda cealaltă.