Biserica Catolică
Biserica Catolică este Biserica creștină care recunoaște primatul autorității episcopului Romei, ca succesor al apostolului Petru pe scaunul Romei. Credincioșii săi sunt numiți creștini catolici.
Etimologic vorbind, termenul „catolic” provine din latinescul ecleziastic catholicus, ce provine din greaca veche καθολικός/katholikós, „universal”, la rândul său din greaca veche καθόλου/kathólou, „în ansamblu, în întreg”.
Această denumire amintește de universalitatea Bisericii, care își are izvorul în predicarea lui Isus Hristos și a Apostolilor săi. Biserica este „Poporul lui Dumnezeu” ce provine din „toate neamurile pământului”. Acest popor se manifestă în Biserica Catolică ca și instituție vizibil organizată având ca fundament comuniunea celor botezați.
Biserica Catolică nu neagă prezența elementelor de adevăr în celelalte Biserici creștine, despărțite de aceasta de-a lungul istoriei, cu care dorește să aibă un parcurs de comuniune numit ecumenism. În același timp Biserica Catolică recunoaște anumite valori spirituale prezente și în alte religii.
Biserica Catolică este alcătuită din 24 de Biserici Sui Iuris (de drept propriu, adică cu o legislație ecleziastică particulară proprie): Biserica Latină de rit apusean și 23 de Biserici de rit răsăritean, care sunt în comuniune cu Pontiful Roman. Ritul este modul de manifestare a credinței conturat și cristalizat în diferitele culturi. Fiecare Biserică Sui Iuris poate avea un rit specific, având același conținut doctrinar comun cu întreaga Biserică Catolică.
România Catolică
La nivel național episcopii catolici sunt reuniți în „Conferința Episcopilor”, instituție cu caracter permanent. Aceasta este adunarea Episcopilor unei țări, de diferite rituri sau etnii, care exercită împreună anumite funcții pastorale în slujba credincioșilor, cu scopul de a promova cât mai mult posibil binele pe care Dumnezeu prin Biserică îl oferă oamenilor, îndeosebi prin forme și modalități de apostolat adaptate la situația locală. În România, Conferința Episcopilor este compusă din episcopi latini, ce aparțin Bisericii Romano-Catolice și episcopi bizantini, ce aparțin Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolice.
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică (prescurtat BRU) este o Biserică de tradiție răsăriteană, de rit bizantin, în deplină comuniune cu Scaunul Romei.
Scurt istoric
BRU a luat naștere la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea pe fondul situației precare a românilor din Transilvania. Românii, în frunte cu episcopii lor Teofil și mai apoi Atanasie, au găsit în Biserica Catolică singura instituție care i-a susținut constant și concret pentru a-și păstra limba română, credința strămoșească și tradițiile religioase. Odată cu apartenența la Biserica Catolică românii obțineau și drepturile politice egale cu ale celorlalte națiuni ce aparțineau religiilor acceptate la acea vreme în Monarhia Habsburgică.
Procesul Unirii Bisericii ortodoxe românești din Transilvania cu Biserica Romei, începe înainte de 1697 sub Mitropolitul Teofil Seremi (12 martie 1697) și se finalizează în 1700 / 1701 sub Mitropolitul Atanasie Anghel care devine primul episcop greco-catolic român.
BRU are o istorie și o identitate proprie de aproape 325 de ani.
Organizare
Din punct de vedere canonic, BRU este o Biserică Arhiepiscopală Majoră, rang aproape identic cu cel al unei Biserici Patriarhale (în Biserica Catolică rangul de Patriarhie este rezervat doar celor cinci Patriarhate antice: Ierusalim, Roma, Alexandria, Antiohia, Constantinopol). BRU este formată din Arhiepiscopia Majoră de Alba Iulia și Făgăraș, cu șase episcopiisufragane: Oradea Mare, Cluj-Gherla, Lugoj, Maramureș, Canton (Ohio-SUA) și București.
Conform Anuarului Pontifical 2019, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică are 494.276 credincioși, în 1.358 parohii, în care slujesc 819 de preoți.
Conducătorul
Întâistătătorul BRU este Preafericitul Cardinal Lucian Mureșan Arhiepiscopul Major al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș. El a fost ales în 1994 ca și Arhiepiscop și Mitropolit iar mai apoi, în anul 2012, oferindu-i-se de către Papa Benedict al XVI-lea onoarea de a fi Cardinal al Bisericii Catolice, la fel ca și predecesorul său Cardinalul Alexandru Todea care a primit această onoare din partea Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1991.
Importanța
Biserica Română Unită cu Roma a jucat un rol esențial în dezvoltarea culturii și educației românești și de asemenea a luptat constant și pentru emanciparea politică a națiunii române. Mulți istorici sunt de acord asupra faptului că bazele României moderne au fost puse de Episcopul Român Unit Greco-Catolic Ioan Inocențiu Micu-Klein prin al său „Supplex Libellus” din 1743, continuat mai apoi de Mișcarea Pașoptistă de la 1848 și încununată cu unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 pecetluită prin citirea decretului de unire citit la Alba-Iulia de către Episcopul Român Unit cu Roma Greco-Catolic Iuliu Hossu ce avea mai apoi să devină primul cardinal român din istorie. Tradițional BRU este considerată una din cele două biserici naționale românești, acest lucru fiind stipulat și în art. 22 al constituției României promulgată în 1923.
Perioada comunistă
Regimul stalinist ajuns la putere în Rusia a impus de urgență anihilarea celor două forțe pro occidentale majore din România: monarhia și Biserica Greco-Catolică, care promovau valorile culturii și civilizației europene.
În perioada comunistă, prin Decretul nr. 358/01.12.1948 „organizațiile centrale și statutare ale cultului greco-catolic, încetează de a mai exista”, BRU continuându-și activitatea în clandestinitate.
Scoaterea înafara legii de către regimul ateu comunist, încarcerarea elitei sale în frunte cu întreg episcopatul, deposedarea de toate bunurile mobile și imobile, a făcut ca această Biserică să scadă drastic numeric. Acestui tratament, ce a durat 40 de ani, BRU i-a supraviețuit prin credință.
Martirii
Martiriul este maximul iubirii de Dumnezeu.
Toți episcopii greco-catolici au fost arestați și au murit fie în închisori, fie în domiciliu obligatoriu.
Episcopii: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, șapte la număr, au fost recunoscuți și declarați martiri de Papa Francisc pe 2 iunie 2019, la Blaj.
Revenirea la libertate
Prin decretul Frontului Salvării Naționale nr. 9/31.12.1989, este abrogat Decretul din 1948, iar BRU este recunoscută oficial prin Decretul-lege nr. 126/24.04.1990.
În perioada scursă de la revoluția din 1989, BRU și-a refăcut structurile ierarhice, are șase episcopii în țară, trei seminarii teologice și numeroase mănăstiri.
Eparhia de Lugoj
Istoric
Eparhia de Lugoj se înființează prin decretul imperial al Împăratului Francisc Iosif I, din 12.12.1850 și prin Bula Apostolicum Ministerium a Papei Pius al IX-lea din 26.11.1853. La înființare, în anul 1853, Eparhia de Lugoj a fost constituită prin atașarea a 122 de parohii și filii de la Eparhia de Oradea Mare, însumând 11.255 de credincioși, iar de la Eparhia de Făgăraș au fost atașate 161 de parohii și filii, cu 39.211 de credincioși. Așadar la întemeiere Eparhia de Lugoj totaliza 283 de parohii și filii cu 50.466 credincioși.
Este rearondată în 05.06.1930 prin Constituția Apostolică Sollemni Conventione, promulgată de Papa Pius al XI-lea, atașându-i-se 20 de parohii de la Episcopia de Oradea Mare.
În 1948 Eparhia de Lugoj avea 213 biserici și capele, 220 de preoți și un număr de 127.763 credincioși greco-catolici. Întrucât după Primul Război Mondial o serie de localități cu populație românească au rămas în afara granițelor României, Eparhia de Lugoj s-a micșorat ca teritoriu, iar parohiile în cauză au fost rearondate unor episcopii constituite pe teritoriul Ungariei și al Serbiei. Astăzi Eparhia Lugojului se întinde pe teritoriul județelor: Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Arad și pe o porțiune a județelor Alba și Mehedinți; are, de asemenea, în îngrijire comunitățile greco-catolice de limbă română din Serbia, cum ar fi Marcovăț și Vârșeț.
Izvoare de spiritualitate
În localitatea Scăiuș, jud. Caraș-Severin, Eparhia are un sanctuar dedicat Maicii Domnului, unde este venerată icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în anul 1934.
Prezența acestei prețioase icoane, care a fost adăpostită și salvată de la înstrăinare sau distrugere în perioada regimului comunist ateu, face din Sanctuarul de la Scăiuș cel mai semnificativ loc de pelerinaj din Eparhia de Lugoj.
O altă resursă de spiritualitate sunt moaștele Fericitului Episcop Martir Ioan Bălan (1936-1959), beatificat împreună cu alți 6 episcopi martiri greco-catolici de către Papa Francisc în 2 iunie 2019 la Blaj.
Sacrele sale oseminte au fost deshumate pe 8 octombrie 2013 din Cimitirul Bellu Catolic din București și așezate în Catedrala din Lugoj la 23 noiembrie 2013. Odată cu beatificarea din 2019 aceste moaște sunt venerate de către credincioși într-un altar special dedicat acestui scop.
Episcopi ai Eparhiei
Preasfințitul Alexandru Dobra a fost întâiul episcop al eparhiei nou înființate a Lugojului. S-a născut la 15 februarie 1794 în comuna Șopteriu, comitatul Cluj, azi în județul Bistrița-Năsăud, fiu al preotului Simion Dobra. La 17 martie 1854 a fost numit ca episcop al Lugojului, la 17 noiembrie 1854 de către Sfântul Scaun Apostolic, iar la 28 octombrie 1855 a fost hirotonit în catedrala din Blaj prin punerea mâinilor mitropolitului Alexandru Șterca-Șuluțiu. Datorită greutăților începutului, fără o reședință episcopală sau a unor clădiri necesare funcționării unei eparhii, Alexandru Dobra a fost instalat abia la 21 septembrie 1856.
A fost unul dintre distinșii oratori ai Bisericii Române Unite.
Următorii episcopi ai Eparhiei de Lugoj au fost: Ioan Olteanu (1871 – 1874), Victor Mihalyi De Apșa (1875 – 1895), Demetriu Radu (1897 – 1903), Vasile Hossu (1903 – 1912), Valeriu Traian Frențiu (1913 – 1922), Alexandru Nicolescu (1922 – 1935), Ioan Bălan (1936 – 1959), Ioan Ploscaru (1990 – 1998) și Alexandru Mesian 1996 – 2023).
Ultimul episcop al Eparhiei de Lugoj a fost Preasfințitul Alexandru Mesian, născut Mesaroș, a văzut lumina zilei la 22 ianuarie 1937 în localitatea Ferneziu (Baia Mare), județul Maramureș. Preasfinția Sa Alexandru și-a împlinit misiunea slujindu-L pe Dumnezeu și poporul care i-a fost încredințat, timp de 58 ani ca preot și 29 de ani ca episcop. În lunga perioadă de slujire episcopală, Preasfinția Sa Alexandru a continuat munca de reconstruire a Eparhiei Lugojului, începută de P.S. Ioan Ploscaru. A deschis un mare număr de parohii pentru care a hirotonit 115 preoți, a ctitorit și sfințit 49 de noi biserici.
Actualul Episcop – Preasfinția Sa Ioan
Actualul episcop numit al Eparhiei de Lugoj, al XI-lea în istoria eparhiei, Călin Ioan Bot este originar din localitatea Tihău (SJ) fiind născut la 24 iulie 1970 în comuna învecinată, Surduc (SJ).
• Între anii 1991-1995 a studiat teologia la Institutul Teologic „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca.
• A fost hirotonit diacon la 15 august 1995, în localitatea Nicula (CJ), de către Înalt Preasfinția Sa George Guțiu, iar în 10 septembrie 1995 a fost hirotonit preot în localitatea Tihău (SJ), de către Preasfinția Sa Vasile Hossu.
• Între 1995-2000 a îndeplinit funcția de director educativ în cadrul Institutului Teologic Greco-Catolic „Sf. Ioan Evanghelistul”, Cluj-Napoca, iar între 2000-2002 a fost Rector interimar al aceluiași Institut.
• A urmat între 2002-2003 Cursul de Formarea Formatorilor din Seminarii organizat de Congregația pentru Educația Catolică în colaborare cu Institutele de Spiritualitate și Psihologie din cadrul Universității Pontificale Gregoriana din Roma.
• Între 2003-2005 a urmat cursurile de Masterat în Spiritualitate în cadrul Institutului de Spiritualitate al Universității Pontificale Gregoriana din Roma, finalizat cu lucrarea „Gratuitatea iubirii lui Dumnezeu pornind de la tratatul De Trinitate a Sf. Augustin”.
• În perioada 2005–2017 a fost Consilier Eparhial și Rector al Seminarului Teologic Eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca.
• În perioada 2017–2020 Monseniorul Călin Ioan Bot a îndeplinit funcția de Protosincel (Vicar General) al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
• În data de 16.01.2020 Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică l-a ales pe Monseniorul Călin Ioan Bot, Episcop auxiliar pentru Eparhia de Lugoj, iar Preafericitul Părinte Papa Francisc și-a dat acordul cu privire la această alegere în data de 22 ianuarie 2020, încredințându-i sediul titular de Abritus.
• A fost hirotonit episcop pe data de 21 iunie 2020 în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj prin punerea mâinilor Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Episcopi co-consacratori au fost Preasfințitul Alexandru Mesian, Episcopul Eparhiei de Lugoj și Preasfințitul Claudiu-Lucian Pop, Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla, la acea dată Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore.
• Ca urmare a vacantării Scaunului Eparhial de Lugoj, la data de 16.03.2023, Preafericirea Sa Lucian Cardinal Mureșan l-a numit pe PS Călin Ioan Bot, Administrator al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj.
• Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureșan, în calitate de Arhiepiscop Major, după ce a primit consimțământul Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, reunit la Blaj în sesiune ordinară de primăvară în perioada 7-8 iunie 2023, și după ce a informat Sfântul Scaun Apostolic al Romei, l-a transferat pe Preasfinția Sa Ioan Călin Bot, în prezent Episcop titular de Abritus și Administrator al Eparhiei de Lugoj, în funcția de Episcop Eparhial al Eparhiei de Lugoj.
Înscăunarea
Înscăunarea este un act liturgic și eclezial prin care o eparhie cu sediul vacant primește, în mod oficial, un nou ierarh. Numirea acestuia de către Arhiepiscopul Major după consultarea Sinodului Episcopilor BRU și înștiințarea Sfântului Părinte Papa de această numire, statornicesc prin înscăunare instalarea unui nou episcop eparhial.
Conform dreptului Canonic Preasfinția Sa Ioan va prelua toate drepturile și obligațiile pastorale și administrative de episcop eparhial al Eparhiei de Lugoj cu momentul Înscăunării solemne ce va avea loc pe data de 20 iulie 2023 la sfârșitul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii ce va începe la ora 10:30 la Catedrala din Lugoj.