O jumătate de an nu însemnă prea mult pentru o afacere pornită de la zero. Uneori acest răstimp aparent scurt este suficient pentru a ajunge la urechea majorității posibililor clienți. În toamnă, mulți se întrebau ce este și ce vrea să facă noua librărie „La două Bufnițe”.
Între timp nu mai există iubitor serios de carte să nu fi trecut măcar o dată sau doar din curiozitate pragul cochetului magazin din marginea Pieței Unirii. E cu atât mai lăudabil cu cât afacerea este totul independentă de marile lanțuri de librării.
Cele două asociate, Raluca Selejan și Oana Doboși Potcoavă fac un scurt bilanț. La șase luni de muncă cu cartea. În acest timp au reușit să adune publicul la peste 80 de evenimente. Dar în timp vor să facă și educație. Au început cu cei mai mici, ce au o zi anume a lor. Duminicile de lectură cu copii deja sunt cunoscute de prichindei. Din acest moment de mică aniversare se lansează un nou produs marca „La Două Bufnițe” și anume „Cartea Lunii”. O întreagă lună se va vorbi despre o carte! Ce-și poate dori mai mult un autor? E ca și cum ai lansa pe piață volumul de 30 de ori.
-Cine sunt cei mai fideli cititori ai librăriei „La Două Bufnițe”?
-Sunt copiii. Pentru că avem în fiecare sfârșit de săptămână „Duminica poveștilor” și vin foarte mulți copii la noi. De la o lună la alta am înbogățit oferta de carte și în fiecare lună avem furnizori noi cu care lucrăm, edituri noi, diferiți artiști cu care colaborăm pe partea de hand made. Ideea este simplă: creștem de la o lună la alta. Și asta ne-am și propus, să creștem încet, dar sigur.
-Ați avut de la început speranța să porniți atât de puternic?
-Ooo! Încă de la început aveam planuri și mai mari! Dar… da, am avut speranța să pornim așa. Dar, cum am spus, aveam planuri mai mari până ne-am dat seama că nu putem să le facem pe toate deodată. Și nu merge chiar totul de la început după plan. Și… am zis că treptat… avem tot timpul. Și cu ocazia asta am învățat să avem răbdare. Așa, cuvântul nostru preferat a devenit răbdarea. Asta mai nou.
-Dar acțiunile noi se succed! Chiar acum se demarează o nouă inițiativă. În ce constă?
-Ne-am gândit ca odată cu anivesarea celor șase luni de la deschidere librăriei să începem o nouă campanie de promovarea a scriitorilor, a cărților și a lecturii. Se numește „Cartea lunii la Bufnițe”. Ne propunem ca începând de luna aceasta să alegem împreuna o carte pe care să o promovăm în cursul lunii respective și să construim tot felul de evenimente, cel puțin o dată pe săptămână. Un eveniment legat de cartea respectivă pe care am ales-o. Luna aceasta este Clara Uson cu „Fiica Estului” apărută la biblioteca Polirom la mijlocul lunii aprilie. Am ales-o pe Clara Uson pentru cartea lunii pentru că…
Pentru că este un roman care vorbește despre Europa de Est. Este un roman care vorbește despre destinul tragic al Anei Mladic, fata lui Ratko Mladic (militar controversat, implicat în războaiele interetnice din statele foste iugoslave, n.r.). Este surprinzător că este un roman scris de o autoare din Spania despre acestă parte de lume în care istoria mare se îmbină cu o istorie personală. Noi am avut-o invitată pe Clara Uson la festivalul internațional de literatură anul trecut și așteptam cartea ei cu nerăbdare. Publicul timișorean a avut șansa să se întâlnească cu ea. Iar acum are din nou o șansă, aceea de a se întâlini cu ea prin Skype.
– Nu va fi azi aici dar totuși se va înfiripa o discuție.
-Da! Am găsit soluția de a o invita prin Skype . Pentru că nu am putut să o aducem doar pentru lansarea cărții la Timișoara. Totuși ea locuiește în Barcelona. Ne-am gândit să avem o scurtă discuție cu ea prin internet. Să avem 15- 20 de minute de schimb de vorbe. Să-i punem întrebări. Sigur, și ea are mesaje pentru cititorii din Timișoara și din România. Este extrem de bucuroasă. Cred că am mai putea spune că acestă carte, „Fiica Estului”, în Spania a ajuns deja la a șaptea ediție. Deci este un bestseller și o carte extrem de premiată și foarte, foarte bună! Sperăm ca prin această campanie să ajungă la cât mai mulți cititori din Timișoara și din țară. Iar ce ține de noi… vom face!
Carte este tradusă foarte bine de Mariana Sipoș și a apărut în biblioteca Polirom a editurii Polirom căreia îi mulțumim pentru colaborare și sprijin.
Și am mai putea vorbi de un fapt. Când a fost Clara Uson la Timișoara La Festivalul Internațional de Literatură din octombrie (anul trecut) nu doar că a vrut o lectură publică la Muzeul de Artă, unde au avut loc evenimentele, cu fragmente din aceast roman ce erau foarte interesante, dar s-a întâlnit și cu elevii și profesorii de la liceul Calderon, secția de spaniolă. Au discutat, au făcut un scurt atelier de traducere și cumva și din acest motiv am ales-o. Credem că a fost o idee bună să începem campania noastră de promovare a lecturii cu „Fiica Estului”.
-E vreo șansă ca vreun roman românesc actual să atingă șapte ediții atât de repede? Se poare compara piața de carte spaniolă cu piața autohtonă?
-Aaa, nu! Nu! Dar putem spune altceva. O altă carte românească publicată recent și care atinge cumva această temă a Europei de Est și despre ce s-a întâmplat în fosta Jugoslavie este „Disco Titanic”, a lui Radu Pavel Gheo, care a apărut pe finalul anului trecut tot la editura Polirom. De când am deschis librăria este în topul vânzărilor noastre, în fiecare lună. Și sperăm să aibe aceeași șansă a succesului la public pe care a avut-o și Clara Uson, deși nu se compară piața de carte. După discuția prin intermediul internetului despre carte vor vorbi Robert Șerban, președintele festivalului de literatură, care a și a cunoscut-o pe autoare. Vor mai vorbi Adrian Marcu, care de asemenea a cunoscut-o în octombrie, și Radu Pavel Gheo, despre care am explicat de ce este familiar cu tema. Nu doar pentru că este cel mai bine vândut autor, ci pentru că tematica romanelor este asemănătoare și se potrivește contextul comun. Ne-am dorit mult să o prezinte persoanele cu care a intrat în contact în octombrie.
Iata cum o afacere pornită cu gânduri mari chiar tinde să devină o afacere mare. Nu doar băncile și farmaciile au publicul lor fidel. Acum și librăriile acced la acest statut.