Conacul Mocioni din Foeni (aflat la 42 de kilometri de Timişoara), din județul Timiș, una dintre cele mai vechi clădiri din Banat, este reabilitat din fonduri din Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.
Conacul de la Foeni, din judeţul Timiş, construit în anul 1750 şi una din cele cinci reşedinţe ale familiei Mocioni, care a condus viaţa politică a românilor din Banat timp de opt decenii, este în curs de resaurare. Lucrările au demarat în ianuarie 2023, ca urmare a une finanțări oferite de Norvegia, Islanda şi Lichtenstein prin proiectul Ro-Cultura, în valoare de 2,6 milioane de euro.
Odată cu instaurarea regimului comunist în România, proprietatea a fost naţionalizată şi a funcţionat ani la rând ca baie comunală, grădiniţă, depozit şi sală de sport. După anul 1990, în clădire a funcționat o discotecă, a devenită apoi cămin cultural, iar de câţiva ani clădirea era nefucţională.
„În prezent lucrăm atât la partea de infrastructură, cât și la partea de suprastructură, am reușit să sigilăm învelitoarea, am desfăcut șarpanta parțial, pentru că se afla într-o fază de precolaps. S-a reabilitat șarpanta și acum se acționează la consolidarea zonei de parter și de subsol. Facem consolidări prin injectări, cu mortar pe bază de vară, elemente de pânză de fibră de sticlă și alte materiale prietenoase. În perioada comunistă, după naționalizare, conacul a fost CAP, discotecă, sifonărie, baie comunală, fiecare a intervenit acolo cum a dorit. Au fost multe elemente distruse, recompartimentări, elemente parazitare care au distrus în mare parte monumentul. De pe fațadă s-au eliminat anumite elemente arhitecturale. Ultima intervenție neprietenoasă a fost montarea acelor geamuri din tâmplărie PVC. Pe o anumită zonă, clădirea era părăsită, pe o jumătate funcționa o grădiniță”, a spus inginerul Ovidiu Murărașu, managerul colectivului de proiectare.
„Conacul are o fațadă de factură neoclasică, predomină simetria. În proiectul nostru de reabilitare am urmărit să eliminăm aceste elemente parazitare, pentru a scoate la iveală imaginea de la 1812. Am urmat principiile de restaurare din Carta de la Veneția, am folosit materiale compatibile și prietenoase cu clădirea. Tot mobilierul va avea un stil de epocă și am propus includerea elementelor din anticariat, pentru a obține o imagine cât mai autentică”, a adăugat arhitectul Frujina Neagu.
„Pe vremea comuniștilor s-au betonat scările de marmură de la intrare”
Lucrările de reabilitare şi refuncţionalizare trebuie să fie gata în aprilie 2024, conform documentație, însă este posibil să apară întârzieri.
„Conacul Mocioni este o bijuterie arhitecturală, pe care noi dorim să o repunem în valoare. Trebuie să revină un simbol al zonei și un punct atracție turistică pentru județul Timiș. Lucrările avansează conform planului, chiar dacă s-au descoperit pe șantier anumite elemente ce vor necesita lucrări suplimentare.
De exemplu, pe vremea comuniștilor s-au betonat scările de marmură de la intrare. Noi le-am redescoperit acum. De asemenea, s-a descoperit o cornișă originală care a fost acoperită, și ea ține de partea monumentală a clădirii.
Dar cel mai important lucru este partea de viziune pe care o avem vizavi de acest timp de clădiri. Vrem să facem așa cum am văzut că s-au făcut și în alte țări, care profită turistic de pe urma patrimoniului cultural.
E o premieră pentru Consiliul Județean, nu am mai lucrat cu astfel de conace. Termenul de finalizare e vara anului viitor, dar dacă vor exista prelungiri din cauza a ceea ce descoperim pe șantier, atunci mă aștept să fie undeva prin toamnă”, a declarat Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș.
Muzeu dedicat familiei Mocioni
Potrivit proiectului la parter se vor amenaja un salon de primire și un hol de onoare, ce vor permite găzduirea unor evenimente complexe.
De asemenea, va mai exista un muzeu dedicat familiei Mocioni, o bibliotecă dotată inclusiv cu tehnologii moderne, precum și o cafenea culturală.
Curtea și grădina vor fi amenajate peisagistic, pentru a permite organizarea de evenimente în exterior.
Proiectul are și un ambasador, care vegheză de la distanţă ca tot ce se va face la Foeni să respecte istoria. Este vorba de baronul Michael de Styrcea, descendentul familiei Mocioni, care trăieşte în Anglia.
„Vrem să ne folosim de istoria conacului Mocioni”
În cadrul acestei finanțări din Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, există o serie de proiecte comunitare.
„Am început deja activitățile în școli. Sunt activități de conștientizare și de promovare a patrimoniului. Avem activități de implicare emoțională a comunității în cadrul acestui proiect. În octombrie demarăm tabăra pentru artiști, opt din România și doi din Islanda. Vrem să ne folosim de istoria conacului Mocioni, e parte din istoria noastră comună, din cine suntem noi. Un alt proiect se refără la două manuale speciale, aducem tehnologia ca instrument de învățare prin aplicații, având ca punct de reper conacul Mocioni și familia Mocioni. Chiar și la facultate, când studiezi istoria nu se pomenește nimic de familia Moncioni. În lecțiile noastre de istoria, am marșat pe de ce ne-ar interesa pe noi familia Mocioni. Ei au militat pentru drepturile românilor din Banat și Transilvania. Vom mai avea și o rezidență artistic stradală și peisagistice în care vor fi implicați specialiști în video-foto români și istalndezi”, a spus Beatrice Căițanu, responsabilul cu activități culturale din partea Miltonia.
Familia Mocioni se numără printre familiile de frunte macedoromâne din Ungaria. Reprezentanţii lor au devenit importanţi oameni de afaceri, au creat întreprinderi prospere și au pătruns, prin căsătorii, în rândurile nobilimii din Ungaria şi Austria.
Sursa: https://adevarul.ro/
