În vestul țării, mai exact la Peştera Cioclovina, natura e încă sălbatică, iar aerul mereu curat, dovadă fiind turiştii care se duc mereu acolo.
Peştera cu cel mai curat aer din România, peştera Cioclovina din Parcul Natural Grădiştea de Munte, județul Hunedoara, e împărţită în două grote: una uscată şi alta cu apă.
Intrarea în peştera uscată se face prin acest tunel, lung de 140 de metri, care a fost săpat de mineri în timpul Imperiului Austro-Ungar, pentru că de aici au fost scoase zeci de tone de guano.
„Aici s-a descoperit unul dintre cele mai vechi cranii de Homo Sapiens de pe teritoriul României, vorbim de un craniu care are undeva la 33 de mii de ani. Este un mare depozit de oase de urs, aici putem găsi grifade, adică zgârieturi pe care le-a făcut ursul pe perete”, afirmă Laurian Gherman, speolog.
Drumul de la peştera uscată la cea cu apă trece printr-o pădure. Traseul este destul de anevoios. Nu durează însă mai mult de 10 minute să-l străbateţi.
Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României.
„Vorbim despre un depozit de mărgele din Hallstatian şi câteva obiecte din bronz din aceeaşi perioadă, peştera face încă obiectul unor cercetări arheologice. Avem câteva galerii fosile, adică apa nu le mai străbate, sunt foarte frumos diferenţiate, aici putem să amintim Galeria Lumânărilor sau Sala Bivuacului”, spune Laurian Gherman, speolog.