De la 1 mai intră în vigoare o serie de reglementări, cea mai importantă fiind creşterea salariului minim pe economie. Aceasta atrage însă după sine creşteri ale amenzilor rutiere, dar şi creşterea contribuţiilor către stat. Tot de acum, se ieftinesc gazele naturale, convorbirile în roaming, iar la nivelul Uniunii Europene intră în vigoare noul cod vamal. Nu în ultimul rând, tot de la 1 mai agricultorii sunt obligaţi să-şi înregistreze terenurile deţinute şi destinaţia acestora.
Creşterea salariului minim
Potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptate pe 30 decembrie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi majorat la 1.250 lei, începând cu 1 mai 2016. Asta înseamnă o creştere de 140 de lei a salariului primit „în mână”, de la 785 de lei, la 925 de lei pe lună.
Puţin peste 1,1 milioane de români sunt vizaţi de această măsură, dintre care circa 39.000 lucrează în sectorul bugetar. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună, reprezentând 7,411 lei/oră.
În şase ani, salariul minim pe economie în România s-a dublat. A ajuns de la 600 de lei la 1.250 de lei, ceea ce înseamnă, mai exact, o creştere cu 108,3 %. Cu toate acestea, România rămâne în topul ţărilor cu cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană.
Cu aproximativ 277 de euro, nivelul acestuia este mai mare doar decât cel din Bulgaria, însă sub cel din fostele state comuniste.
La polul opus, cel mai mare salariu minim brut pe economie este în Luxemburg, cu 1.923 euro/lună, un salariu de şapte ori peste cel pe care îl vor primi românii de mâine. Urmează Belgia, Olanda, Germania, Irlanda, ţări în care salariul minim este în jur de 1.500 de euro pe lună.
Zilierii vor câştiga şi ei mai mult
Conform Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, deşi suma plătită zilierilor se stabileşte prin negociere între părţi, cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de acestea nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Altfel spus, de la 1 mai 2016, zilierii nu pot fi plătiţi pe oră cu mai puţin de 7,41 lei, faţă de 6,22 lei – valoarea minimă acordată până astăzi.
CASS datorat mai mare
Majorarea salariului atrage însă cheltuieli suplimentare pentru angajatori, care vor plăti salariaţilor o remuneraţie netă mai mare, dar şi mai mulţi bani pentru taxele si contribuţiile obligatorii aferente salariului. De semenea, creşc şi contribuţiile plătite de către angajaţi.
Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) cresc de la 57,7 lei/lună la 68,7 lei/lună – 5,5% din salariul minim pe economie. Astfel, pentru anul 2016, CASS va fi de 781 de lei, adică 231 de lei pentru perioada ianuarie-aprilie, la care se adaugă 550 de lei datoraţi pentru perioada mai-decembrie.
Astfel, costul total suportat de angajator creşte cu 43 de lei, iar cheltuielile angajatului se majorează şi ele cu 39 de lei.
Cresc amenzile rutiere
Amenzile de circulaţie se calculează în puncte, iar un punct reprezintă 10% din salariul minim pe economie. Cum acesta va creşte, de duminică, înseamnă că şi şoferii vor scoate mai mulţi bani din buzunar dacă încalcă regulile de circulaţie rutieră.
Mai exact câte 125 lei pentru fiecare punct încasat. În funcţie de gravitatea contravenţiilor comise, sancţiunile încep de la 250 de lei şi pot ajunge la 2.500 de lei.
Gazele naturale vor fi mai ieftine
Facturile populaţiei pentru gazele naturale vor scădea cu până la 3% de la 1 mai, ca urmare a scăderii tarifelor de distribuţie a gazelor naturale cu 6%, iar Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va propune liberalizarea completă a pieţei gazelor naturale pentru consumatorii casnici, măsură care ar anula creşterea preţurilor programată pentru jumătatea acestui an
În prezent, populaţia consumă exclusiv gaze naturale din producţia internă, iar preţul este fixat de către ANRE la 60 lei/Mwh. Consumul naţional este de 15-16 milioane de metri cubi pe zi, iar importul ajunge la 1,5 milioane de metri cubi, deci 10% din consum.
Potrivit calendarului actual de liberalizare, preţul plătit de populaţie pentru gazele naturale din producţia internă urmează să se majoreze cu 10%, de la 60 lei/Mwh, în prezent, până la 66 lei/Mwh, de la 1 iulie. Calendarul prevede noi majorări ale preţului în anii următori.
Însă preţul din piaţa liberă, din care se aprovizionează companiile, ar putea să scadă sub acest nivel până la jumătatea anului, ceea ce ar face inutilă menţinerea unor preţuri reglementate pentru populaţie, argumentează susţinătorii liberalizării.
Totuşi, alţi experţi în energie se opun liberalizării timpurii, pe motiv că preţurile gazelor ar putea să crească din nou, iar consumatorii casnici din România ar rămâne fără nicio protecţie în cazul în care piaţa gazelor naturale ar fi complet liberalizată.
Fermierii trebuie să-şi declare terenurile
Proprietarii de terenuri agricole trebuie să şi le treacă în registru, în perioada 1-31 mai, precizând destinaţia utilizării, suprafaţa cultivată şi numărul pomilo, potrivit ultimelor reglementări privind Registrul Agricol (normele de aplicare a Ordonanţei 28/2008)
Agricultorii care nu-şi înregistrează terenurile deţinute şi destinaţia acestora riscă amenzi cuprinse între 100 şi 500 de lei. „Organizată la nivelul fiecărei localităţi, activitatea de completare este coordonată de secretarul localităţii”, precizează normele.
Convorbiri mai ieftine în roaming
Tarifele pentru convorbirile telefonice în roaming au scăzut de sâmbătă la niveluri apropiate costurilor aplicate local, la care operatorii pot adăuga anumite taxe suplimentare maximale, odată cu intrarea în vigoare a ultimei etape de preţuri reglementate de Comisia Europeană înainte de eliminarea completă a tarifelor de roaming, la jumătatea anului viitor.
Noul Cod Vamal al Uniunii Europene
Principalele formalități vamale vor fi simplificate, începând cu data de 1 mai 2016, ca urmare a intrării în vigoare a „Codului vamal al Uniunii” și a reglementărilor complementare, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.
Pentru mediul de afaceri și cetățeni, Codul Vamal Unional înseamnă aplicarea de proceduri comune și armonizate la nivelul Uniunii Europene. Indiferent de statul membru în care sunt declarate mărfurile, se aplică reguli similare și, odată ce au fost îndeplinite formalitățile vamale, acestea pot circula liber sau pot fi comercializate pe întreg teritoriul UE.
Codul vamal al Uniunii Europene stabilește și definește legislația aplicabilă importurilor și exporturilor de mărfuri între Comunitate și țările terțe. Obiectivul acestuia este de a facilita comerțul, garantând totodată un înalt nivel de siguranță la frontiere. Acesta integrează procedurile vamale comune statelor membre, consolidând totodată convergența între sistemele informatice ale celor 28 de administrații vamale.
Ca urmare a reglementărilor ce vor devin operaționale de la 1 mai 2016, intitulate „un mediu simplu și informatizat pentru vamă și comerț”, utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor va deveni regulă. Sistemele informatice comune permit schimbul de date între autoritățile vamale, respectând dispozițiile care reglementează protecția datelor.