Deși se află destul de aproape de centrul orașului în partea sa mai estică lângă canalul Bega se află o adevărată fermă agricolă model ce are aproape orice își poate închipui un curios de natură, Stațiunea didactică a Universității de Stiințe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I” se întinde pe o suprafață impresionantă de peste 14 hectare. Aici vin studenții de la majoritatea specializările agricole pentru a se desăvârși ân meseria lor. Nu este suficientă o serioasă cunoaștere teoretică dacă nu este dublată și de temeinică practică. Fiecare tânăr trebuie să pună mâna pe plante, semințe, unelte și utilaje pentru că altfel vor fi doar teoreticieni ai agronomiei.
De când la conducerea acestei stațiuni se află Teodor Mateoc lucrurile se schimbă cu repeziciune. Din pădure virgină începe totul să semene a parc dar și a centru de studiu și cercetare.
După cum ne declară doctor Mirela Samfir, cadru didactic al Universității, aici se va încerca un nou tip de educație mult mai concretă cu cei mai mici „savanți”. „… la Stațiunea Tinerilor Naturaliști universitatea noastră dorește să implementeze conceptul „Educație la ferma”. Prin intermediul activităților educative la fermele vegetale și animale, se creează resurse pentru a-i ajuta pe profesori să ofere elevilor experiențe de învățare calitative despre proveniența alimentelor (hranei) și despre viața la țara”.
Există terenuri experimentale unde oricine poate vedea dezvoltarea cartofului sau a unei flori de bumbac. Serele de flori ori cele de legume acum sunt în maximul lor de dezvoltare. Aleea cu felurite soiuri de trandafiri atrage privirile oricui chiar și a albinelor ce sunt amețite de schimbările de climă de la o zi la alta.
Vechea „stațiune a tinerilor naturaliști” așa cum se numea pe timpuri când aparținea de primăria municipiului a început să-și arate o altă și nouă față de când se află în administrarea Universității de Agronomie. În doi ani au avut loc ample lucrări de defrișare a adevăratei jungle ce s-a format în timp. Deja se simte un aer de adevărat parc cu alei aranjate și cu băncuțe de odihnă. Un mic lac este plin de nuferi ce așteaptă momentul înflorii.
Activitățile educative la fermă au fost aplicat în Țarile Scandinave în jurul anilor 1900, preluând modelul american 4H club (Hand, Heart, Head, Health), care presupune dezvoltarea armonioasă a individului aplicând conceptul „Învață făcând”. Relația poate fi explicată astfel: persoanele care fac ceva cu mâna lor traiesc emoții pozitive de satisfacție și bucurie, care generează gânduri și credințe pozitive că sunt capabili, că pot, că reușesc, care toate influențează în mod pozitiv starea de sănătate.
Profesorul Alin Popescu, rectorul universității, sprijină un program ce cu siguranță va avea un succes deosebit. Prin grija Mirelei Samfira, cadru didactic al USAB, se muncește pentru a transforma stațiunea într-un loc special pentru cei mai mici elevi. Este foarte important ca cei ce sunt născuți între betoanele orașului să vadă natura adevărată. Vor afla cum din mlaștina unde își au rădăcina se ridică diafanele flori de apă. O la fel de mare atracție vor fi cu siguranță țarcurile cu animale domestice. Deja o capră cu doi iezi sunt stăpânii unui tăpșan cu iarbă și bucură cu zburdălniciile lor privitorii. Vor mai apare în curând și o oaie cu mieluți. Dar și alte animale de curte ce vor recrea o „curte a bunicilor de la țară”. Rațele mute sunt deja la datorie așteptând copii. Astfel vor afla și ei că oule nu provin de la fabrica de ouă ci de la fermele de păsări. Elevii vor putea gusta o roșie adevărată sau un castravete ce cu siguranță nu are adausuri nedorite.
Un la fel de interesant punct de atracție este parcul dendrologic ce cuprinde arbori și plante destul e rare greu de găsit în alte locuri cum ar un arbore de fier din America de Sud sau arborele de lalele ce mai poate fi văzut ocazional în unele parcuri.
În timp să format aici o adevărată pădure aproape sălbatecă din cei câțiva salcâmi destul de bătrâni. Au crescut, s-au îndesit iar acum este un colț de stațiune în care e bine să te gândești de două ori înainte de a intra. Oare nu sunt pe acolo ceva balauri înfricoșători? Ori măcar casa piticilor din poveste și Alba ca Zăpada dormind la umbră deasă și în miros îmbătător de floare de salcâm. Pentru a permite accesul mai ușor aici au început ample lucrări de curățare a terenului pentru a fi mai accesibil. Pădurea va rămâne dar mai rară și gata de a fi cercetată de cei mici. Acolo este și un rai al albinelor ce au din plin materie primă. Munca în echipă bine rodată a celor mai mici lucrătoare poate fi un exemplu pentru copii ce au de învățat de la albine.
Aici în pădurea de bagrini (nu ar strica ca elevii să afle ce înseamnă acest regionalism din Banat) vor avea de învățat dar și de aplicat în viață câteva reguli simple ce le pot vedea la albinuțe. Acestea au regulamente simple pe care le respectă foarte exact. De asemenea por afla despre cooperare, colaborare, ierarhie. Dar cel mai important despre hărnicire. Toate acestea dacă pot fi respectate de minusculele animale pot fi aplicate si in grupul elevilor pentru a obtine rezultate pozitive.
Este important ca orele de biologie sau chiar și de alte materii să se desfășoare în aer liber cât mai aproape de natură. Astfel se îmbină o pregătire aplicată cu elemente de psihopedagogie cu efecte mult mult mai bune.
