Recent, un angajat al societății Aquatim a recuperat, dintr-un colector de apă de ploaie, un telefon mobil, spre marea bucurie a posesoarei acestuia. Situația este una fericită și pentru canalizarea Timișoarei, în care ajung, zilnic, și NU întâmplător (!), o mulțime de obiecte-surpriză.

Despre ce aruncă lumea la canal am scris cu alte ocazii. Banalele bețișoare de urechi sunt cele care le dau cel mai mult de furcă angajaților Aquatim de la stația de epurare, nevoiți să oprească, pentru curățare, grătarele de intrare în stație, utilaje automatizate și programate să se curețe singure, la anumite intervale de timp, după un algoritm care nu a luat în calcul un flux de materii atipice pentru canalizare.

Nu toate obiectele care ajung în canal reușesc să parcurgă lungul drum până la stația de epurare, din vestul Timișoarei. Puse cap la cap, conductele măsoară peste 600 de kilometri. Unele se opresc pe drum și acolo rămân, până la prima ploaie torențială care le ia pe sus. Altele nu reușesc să treacă de obstacolele serioase de pe traseu, și anume stațiile de pompare a apei uzate.

Camere de bicicletă, mopuri, deodorante din plastic pentru WC, cârpe, obiecte mici din plastic – iată o parte din musafirii nepoftiți, dar „de-ai casei”, ai stațiilor de pompare de pe rețeaua de canalizare.

Textilele au fost numărul unu în topul ultimelor luni. Echipele de la secția mentenanță au fost nevoite să intervină în mod repetat pentru a curăța și repune în funcțiune stații de pompare a apei uzate, blocate de materiale textile, antrenate din canalizare. O serie de intervenții au fost necesare la sfârșitul lunii trecute, la stația de pompare a apei uzate (SPAU) Azur, unde deversează apele uzate provenite de la alte două stații, din „amonte”, care preiau canalele din cartierele Plopi și Kuncz. „La 5-10 minute după ce am curățat și repus în funcțiune stația, am primit avertizare că pompele nu funcționează. Echipa respectivă s-a întors la SPAU și au găsit din nou chesonul înfundat, și asta s-a întâmplat de câteva ori la rând”, spune Dumitru Stoian, șef Sector mentenanță electrică-construcții.
Toate materialele sau obiectele aruncate în canalizare sunt extrem de dăunătoare utilajelor care asigură funcționarea acesteia. Deșeurile textile sau de alt tip, chiar și de dimensiuni mici, sau acumularea unor depozite de grăsimi blochează aspirația pompelor. Cantitățile mari nisip din apa uzată distrug, de asemenea, rotoarele pompelor.

De ce avem nevoie de stații de pompare pe canalizare

Canalizarea Timișoarei, construită acum 105 ani, este una gravitațională. În 1912, apa uzată curgea liber, ajutată de panta canalului, ajungând în final în două mari canale colectoare, care preluau apele din nordul și sudul orașului, respectiv de pe malul drept și stâng al Begăi. În dreptul stației de epurare, colectorul sudic trecea pe sub Bega, pentru a se uni cu cel nordic, înainte de intrarea în stație. Cu timpul, orașul s-a întins atât de mult, încât panta necesară curgerii apei prin canale și adâncimea de pozare a acestora nu mai puteau fi corelate. Soluția a fost construirea stațiilor de pompare a apei uzate, care să preia apa colectată prin canalele din zonele de la marginea orașului și să o repompeze în colectoarele principale. În prezent, în Timișoara există 18 stații de pompare pe rețeaua de canalizare.