Banatul este o regiune aparte. Oferă celui care vrea să-i cunoască secretele tot ce-și poate imagina. Plaje cu nisip fin, râuri și lacuri de munte, peisaje incredibile din vârfurile celor mai înalte piscuri, câmpii întinse cât vezi cu ochii, ape termale — pe toate le găsești în Banat. Din păcate, frumusețile acestei regiuni cu tradiție turistică nu sunt valorificate. Turism nu prea există pentru că minunățiile pe care am vrea să le împărtășim cu oricine sunt ținute departe de ochii curioșilor, fie din cauza infrastructurii proaste, fie a nepăsării autorităților care se uită fără să reacționeze cum istoria și comorile Banatului se pierd, încet-încet, în timp.
Pentru că este nevoie de implicare și pentru că ne dorim ca lumea să afle poveștile locurilor minunate pe care le avem aici, în Banat, redactorii „Banatul Azi” vor face o radiografie a zonelor cu imens potențial turistic, dar care nu sunt întrebuințate la adevărata lor valoare. Vă vom dezvălui locuri incredibile, dar și motivele pentru care ele sunt ocolite sau neștiute de străini și poate chiar de concetățenii noștri.
Băile Herculane, o istorie bogată, un prezent ruinat
În acest număr al săptămânalului nostru vă vom vorbi despre stațiunea Băile Herculane. Vom trece în revistă istoria acestui loc antic, de la construcțiile romane, la gloria din secolul trecut și la degradarea pe care o vedem astăzi. Dar să începem cu puțină istorie.
Istoria Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii. Bazele stațiunii au fost puse în anul 102 d.Hr., de Împăratul Traian, romanii introducând cultul balnear preluat de la greci, pe care apoi l-au dezvoltat. Numele stațiunii vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus și al frumoasei Alcmena. Hercules este consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului dintre forța fizică și cea spirituală.
Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente și statui, închinate zeilor Hercules, Esculap și Higeea. Atestarea documentară a stațiunii datează din anii 153 d.Hr., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor și divinităților apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimiși ca delegați romani să asiste la alegerea, în calitate de consul, a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămați, au ridicat acest prinos de recunoștință”. În perioada civilizației romane, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracție pentru aristrocația Romei antice. Impresionați de excepționala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear, sub semnul tutelar al lui Hercules.
După retragerea administrației romane, în timpul împăratului Aurelian, sub presiunea populațiilor migratoare, băile au decăzut mult comparativ cu perioada de strălucire din vremea romană, deși menținerea numelui indică faptul că au fost folosite în continuare.
Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule, votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare. După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. În 1736 începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces,
grănicerii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant. Se cuvine să pomenim aici faptul că, în anul 1999, Termele Romane cuprinse în monumentala construcție a Hotelului Roman au fost redate, după 2.000 de ani, circuitului turistic, astfel încât vizitatorii hotelului au posibilitatea să urmeze tratamentul balnear în aceleași condiții cu cele ale guvernatorului provinciei, generalul roman Marcus Aurelius Pius.
Stațiunea începe să atragă din nou înalta societate, fiind vizitată, de-a lungul timpului, de mari personalități, printre care: Împăratul Iosif al II-lea, Împăratul Francisc I și Împărăteasa Charlotte, Împăratul Franz Josef și Împărăteasa Elisabeta. În 1852, Împăratul Austriei numește Băile Herculane „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, iar minunățiile naturale ale Văii Cernei își găsesc loc în jurnalul intim al Împărătesei Elisabeta, în care Băile Herculane sunt o prezență încântătoare și aparte, jurnal expus în Muzeul „Nicolae Cena”, ale cărui colecții au început să fie constituite începând cu anul 1922.
Dar gloria a trecut! Secolul XXI și, mai ales, ultimii 30 de ani au dus stațiunea în neant. O plimbare prin Băile Herculane îți dezvăluie doar ruinele de altădată „rod” al nepăsării și neimplicării decidenților de după 1989.
Implicarea studenților timișoreni în salvarea Băilor Neptun
Unul dintre reperele stațiunii sunt Băile Neptun. Denumit inițial Băile Imperiale Austriece, ansamblul de imobile a fost construit între 1883 și 1886. Pe lângă încăperi, care au devenit hotel, aici existau și baze balneare, unde au făcut tratament Împăratul Franz Josef și Împărăteasa Elisabeta.
Astăzi, Băile Neptun au nevoie urgentă de reabilitare. O veste bună a venit însă anul acesta. După ce mai mulți studenți din Timișoara s-au implicat în reabilitarea stațiunii, autoritățile au făcut și ele un pas.
După o campanie de strângere de fonduri, la începutul lunii octombrie, Asociația Herculane Project a ajuns la un acord cu Primăria Băile Herculane.
„Încă puțin și începem șantierul! Și ne bucurăm tare, tare mult!
Fără sprijinul dumneavoastră, fără donațiile tuturor celor care ne susțineți, (…) nu am fi strâns mai mult de jumătate din suma necesară punerii în siguranță. Valorificarea patrimoniului cultural are nevoie de noi, societatea civilă, cât și de parteneriate de tip public-privat și implicarea mediului de afaceri; de aceea vă mulțumim extraordinar din nou! Ne bucurăm să vă avem alături în acest proiect de reactivare.
Totodată, pentru a ajunge aici a fost nevoie de multă muncă, întâlniri, ședințe ale echipei, documente, negocieri cu potențiali parteneri, firme, dar și voluntari. Toate acestea nu se puteau întâmpla într-un cadru mai primitor decât cel al sediului nostru. Aici ne-au prins multe nopți târzii, dar și multe momente frumoase — am celebrat doi ani de activitate în iunie — și, în timp, spațiul a devenit și o mică expoziție cu și despre Băile Herculane”, a transmis, de curând, asociația studenților.
Finanțarea europeană ar putea salva o parte din stațiune
O veste bună vine și pentru alte obiective acum în paragină. Fondurile europene ar putea să le readucă la strălucirea de altădată.
„Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului balnear în stațiunea Băile Herculane” este un proiect câștigat de Primăria Băile Herculane pentru revigorarea turismului.
Valoarea totală a proiectului este de 3,25 milioane de euro, din care cofinanțarea de la bugetul local este de 65.000 de euro. Valoarea totală a lucrărilor de construcții și montaj se ridică la 2,77 milioane de euro.
Vor fi reabilitate şi pavate cu piatră cubică Piața Hercules, Piața 1 Mai și strada Mihai Eminescu. La fel, şi trotuarele. Proiectul include şi reabilitarea podurilor de la Hotelul Geta, podul IGOR și podul de la Pecinișca, precum și reabilitarea Parcului Vicol.
