Cât de poluat este aerul Timișoarei? Avertismentul specialiștilor nu poate fi ignorat

Trăim într-o țară poluată. Datele Uniunii Europene arată că orașele din România ajung din urmă marile orașe europene, unde poluarea dă bătăi de cap autorităților. Și nici Timișoara nu stă mai bine! Cifrele sunt îngrijorătoare și, chiar la începutul săptămânii, Comisia Europeană a transmis Ministerului Mediului un raport în care se arată la ce nivel a ajuns poluarea. Potrivit ministrului Mediului, sunt 10 orașe în țară unde un plan de combatere a poluării este o necesitate urgentă. Acestea sunt:  Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu Măgurele, Galați, Bacău, Ploiești și Pitești.

„Aş vrea să vă spun că, analizând datele, voi avea discuții şi voi începe procedurile cu celelalte 10 municipalităţi din România care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului, pentru că este important pentru noi să avem o cât mai bună stare de sănătate a populaţiei în aceste aglomerări urbane, să prevenim şi, evident, să avem date pe care să le furnizăm opiniei publice. Ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane din România”, a spus Costel Alexe, ministrul Mediului. Alexe a mai precizat că va solicita Institutului de Sănătate Publică un raport pentru a se vedea în ce măsură poluarea afectează sănătatea populației.

Dispute politice pe calitatea aerului din Timișoara

Despre calitatea aerului din Timișoara părerile sunt împărțite. În timp ce autoritățile susțin că respirăm aer bun și foarte bun, unele voci și chiar măsurători arată contrariul. Site-ul calitateaer.ro, pagină oficială care arată măsurătorile în timp real, oferă, în 21 ianuarie, o imagine clară. Potrivit acestui site, marți dimineața, la stația TM 2, cea din centrul orașului, indicativul de calitate era „mediu”; la  stațiile TM 1, 4 și 5, aerul avea indicativele „bun” și „foarte bun”.

Și primarul Nicolae Robu a publicat propriile sale cifre despre calitatea aerului, tot la începutul săptămânii. „Iată calitatea aerului în Timișoara, astăzi, luni, 20.01.2020, ora 08:00, pe Calea Aradului și în centru, unde stațiile au toți senzorii funcționali.

Notă:

— verde mai închis înseamnă valoare foarte bună a parametrului în cauză
— verde mai deschis înseamnă valoare bună a parametrului în cauză

Observație: Eu nu fac nicio apreciere. Redau doar indicațiile stațiilor Ministerului Mediului, agreate de Comisia Europeană! Știu că prin aceasta le creez probleme, ducându-i în ridicol pe cei ce-și doresc ca Timișoara să stea prost în general, respectiv prost punctual la calitatea aerului. Asta e, când ai mintea tulbure de patimă, de frustrare etc.”, a postat edilul șef pe Facebook.

Reacțiile nu au întârziat să apară. Contracandidatul lui Robu la Primăria Timișoara, Dominic Fritz, de la USR, vine cu altă analiză îngrijorătoare.

„Primarul Robu (candidatul comun PSD-PNL în 2012) continuă să susțină pe pagina lui de Facebook, într-o postare cu multe semne de exclamare, că în privința calității aerului din Timișoara «am făcut progrese mari» și «nu-i rău deloc». Și că 3 din cele 4 stații oficiale care măsoară aerul din Timișoara au arătat ieri o calitate a aerului «foarte bună».

Ce omite să ne spună — sau ce nu vrea să vadă — este că, din raportul oficial asupra calității aerului, comandat de el însuși, a reieșit că fix aceste 3 stații la care se referă… nu prea funcționează. Mai precis, nu produc date valide pentru poluantul periculos PM 10; și niciuna dintre cele 4 stații nu măsoară poluantul (și mai periculos) PM 2,5, pentru că tehnologia e din anul 2007.

I-am rugat pe cei de la uradmonitor.com, un sistem independent de măsurare, care este de fapt mai performant decât cel oficial, să-mi dea date agregate despre calitatea aerului din ultimii 3 ani. Rezultatul e șocant, dar prea puțin surprinzător: în fiecare din ultimii 3 ani au fost, în medie anuală, depășite valorile limite atât pentru PM 2,5, cât și pentru PM 10!

Politica începe privind realitatea în față. Dacă cei care ne conduc nu mai acceptă că există fapte, date și cifre reale, care nu pot fi negate, atunci democrația e în pericol. În cazul de față, e periculos, la propriu, pentru că e vorba de sănătatea noastră, a tuturor.

Avem nevoie de o măsurare reală a calității aerului — culmea e că deja există un sistem funcțional, doar trebuie să-l folosim în mod oficial, cum ne și permite legea. De ce am refuza să lucrăm cu absolut toate datele disponibile? (Este o ironie tristă că uradmonitor.com este realizat chiar de un timișorean, care a construit o rețea globală de măsurare a calității aerului ,cu peste 1.500 detectori, în 44 de țări.)

Avem nevoie de cu totul altă politică în Timișoara, în care transportul în comun, infrastructura pentru pietoni și bicicliști și extinderea spațiilor verzi să devină priorități strategice. Avem nevoie de aer proaspăt în Timișoara. Afară. Și în Primărie”, a scris Fitz, la rândul său, pe Facebook.

Cifre oficiale și lipsa unui plan de combatere a poluării

În sezonul cald, când nici nu plouă suficient, particulele în suspensie se înmulțesc. Mai exact, aerul este mai poluat vara. Iar timișorenii au înghițit praf suficient în vara trecută.

Conform datelor prezentate de Agenția pentru Protecția Mediului Timiș, la mijlocul anului valorile-limită ale particulelor în suspensie PM 10 au fost depășite pentru un număr de șase zile la stația TM 1, situată pe Calea Șagului, șapte zile la stația TM 2, din incinta Liceului „Carmen Sylva” și două zile la stația TM 5, amplasată pe Calea Aradului.

Ținând cont și de numeroasele depășiri ale PM 10 în cursul anului 2018 (31 la număr) și pentru a preveni declanșarea procedurii de infringement asupra Municipiului Timișoara, conducerea Instituției Prefectului Județul Timiș a solicitat primăriei, încă din luna noiembrie a anului trecut, să prezinte măsurile luate pentru ca particulele în suspensie PM 10 să nu depășească valorile-limită admise (35 de depășiri pe an).

Episodul „smog”

În toamna anului 2019, Timișoara s-a confruntat cu un fenomen rar întâlnit în România. Orașul a fost acoperit de smog, iar aerul a devenit irespirabil. După câteva zile în care oamenii au fost nevoiți să respire praf și alte particule, autoritățile au intrat în alertă.

La sfârșitul lui octombrie, când orașul era acoperit de smog, inspectorii Gărzii de Mediu au ieșit pe teren și au încercat să deslușească motivul pentru care orașul se află sub o peliculă de fum. Specialiștii spuneau că este vorba despre un cumul de factori care au favorizat ca fumul să nu se disperseze în atmosferă.

Potrivit reprezentanților Gărzii de Mediu, de vină pentru situație au fost traficul rutier, care a crescut foarte mult în ultimii ani, numărul mare de șantiere din oraș, fabricile poluatoare, arderea de vegetație — atât în Timișoara, cât și în comunele din preajmă —, dar și salubrizarea improprie a străzilor străzilor.

De asemenea, inspectorii au vorbit despre un front atmosferic special, care a creat presiune mare și care împiedică disiparea smogului. Atunci, la stația TM 5, din Calea Aradului, indicativul calității aerului a fost „foarte rău”, iar la TM 2, adică în centrul orașului, era „rău”.

În timp ce inspectorii de mediu trag un semnal de alarmă și spun că reducerea poluării se poate face numai cu străzi curate, trafic mai puțin și un transport în comun ecologic, edilul-șef al orașului a identificat el cauza, din vasta sa experiență. Doar arderea resturilor vegetale ar fi fost cauza pentru care timișorenii erau afundați în smog.

Robu a găsit și soluția: le-a cerut oamenilor să nu mai ardă resturile din grădini. „Timișoara este unul din orașele cu foarte mulți copaci, majoritatea avuți de ani de zile, dar și mulți plantați în ultimii 7 ani, din dispozițiile mele. În perioada următoare, vom face să avem și mai mulți, cu mult mai mulți, după cum veți vedea cât de curând. Ei bine, în această perioadă a anului, frunzele majorității soiurilor cad.

Fac apel la dumneavoastră, cetățeni și instituții, SĂ NU LE DAȚI FOC! O fac întrucât, din păcate, există, încă, în România și inclusiv în orașul nostru, acest obicei, unul nesănătos, ilegal, în plus, de a se scăpa de diversele resturi vegetale prin ardere pe stradă sau în curți. Este suficient și-așa că se întâmplă asta pe scară largă pe ogoarele din jurul orașului, haideți să nu punem umărul și noi la răul ce se face astfel calității aerului pe care-l respirăm! Vă adresez rugămintea pentru sănătatea dumneavoastră, a fiecăruia dintre noi, cei ce trăim în acest oraș, să strângeți frunzele din jurul casei/blocului în care locuiți — prin persoanele pe care le aveți angajate pentru curățenie sau dumneavoastră înșivă, nemijlocit —, să le puneți în saci și să lăsați sacii lângă pubelele de gunoi casnic, pentru a putea fi ridicați de operatorul de salubritate.

ÎMPREUNĂ putem face ca orașul nostru să aibă aerul curat! În ceea ce mă privește, vă asigur că eu îmi fac datoria:

— am redus noxele de la mașini fluidizând traficul prin multiplele modernizări ale infrastructurii de locomoție și voi continua să fac asta și pe mai departe;

— lupt contra poluatorilor industriali, dar din păcate nu sunt secondat de Garda de Mediu, care, ea, ca instituție a statului, ar trebui să fie port-drapelul acestei lupte”, a scris, pe Facebook, Nicolae Robu.

Se pare însă că soluția găsită de edil, care nu are nicio specializare legată de mediu, nu a dat roade pentru că suntem, din nou, în vizorul Comisiei Europene pentru poluare. Dar la noi se încurajează traficul auto…

Primarul Timișoarei: aerul e curat, dar două stații au probleme de măsurare

Problema poluării din Timișoara continuă să fie în prim-plan. În timp ce ministrul Mediului cere autorităților locale să realizeze și să pună în practică un plan de monitorizare a aerului, edilul-șef al orașului, Nicolae Robu, susține că respirăm aer curat. Recunoaște însă că două stații au probleme în măsurarea unor pulberi.

„Eu încerc să îi informez pe timișoreni privind calitatea aerului pentru că eu trăiesc aici. Nu stau pe Muntele Mic sau mai știu eu unde, la aer curat, stau aici în Timișoara, cu familia, cu copiii și nepoții mei. Sunt preocupat să avem un aer cât se poate de curat.

Eu nu pot să iau în considerare decât ce indică stațiile oficiale ale Ministerului Mediului, agreate de Comisia Europeană, stații prinse în sistemul Uniunii Europene de monitorizare a calității aerului în Uniune”, a declarat Robu.

Totuși, acesta a recunoscut că la două stații apar mereu „probleme de monitorizare a pulberii PM 10”.

Edilul-șef spune că planul de monitorizare a aerului, cerut de ministrul Mediului, este realizat deja, se află în dezbatere publică și urmează să fie adoptat de Consiliul Local.