Proprietarii celor 67 de malluri funcţionale în 2017 la nivel naţional au încasat de la magazinele pe care le găzduiesc peste 547 mil. euro, cu 12% mai mult decât anul anterior, în contextul în care calculele Capital au inclus trei malluri noi, unul mare şi două de dimensiuni medii.
Puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor din România a crescut cu 7,8% anul trecut, consemnând cel mai mare avans din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu GfK. Totuşi, venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a fost de 4.556 de euro în 2017, adică printre cele mai mici din Europa. Regiunile unde puterea de cumpărare este mai ridicată faţă de restul ţării sunt Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş şi Constanţa.Judeţele care au înregistrat un mic salt faţă de anul trecut şi au ajuns la nivelul judeţelor de mai sus în privinţa puterii de cumpărare sunt Arad, Hunedoara şi Mureş. În ciuda unei puteri de cumpărare mai slabe, românii îşi cheltuie aproape o treime din bani în retail, cotă aflată uşor peste media Uniunii Europene de 30,5% în 2017, conform studiului citat.
O parte din banii lăsaţi de români în magazine şi restaurante ajung în buzunarele proprietarilor de malluri sub formă de chirii. La creşterea de 12% înregistrată de aceştia în 2017 a contribuit şi includerea în top a ParkLake şi Veranda Mall, ambele din Bucureşti, şi a Shopping City Piatra Neamţ care au cumulat venituri de aproape 30 mil. euro. Chiar şi fără cele trei malluri noi, creşterea faţă de 2016 s-ar fi păstrat la un nivel ridicat, de peste 6%, deoarece chiriile fluctuează în funcţie de rezultatul vânzărilor retailerilor. Cu cât magazinele vând mai mult, cu atât chiria încasată de proprietarii spaţiilor se măreşte.
Cu banii încasaţi pe închirierea spaţiilor, proprietarii îşi acoperă împrumuturile accesate pentru construcţia mallurilor. Nivelul datoriilor celor 67 de malluri din România a rămas anul trecut la 3,6 mld. euro, conform datelor comunicate de proprietari la Ministerul Finanţelor Publice.
Schimbări în top
Primele două poziţii în ierarhia mallurilor cu cele mai mari afaceri din 2017 sunt neschimbate de trei ani, iar primele cinci locuri sunt identice cu cele de anul trecut. Zona Comercială Băneasa este urmată în clasament de AFI Palace Cotroceni, care a avut anul trecut venituri din chirii de 37,5 mil. euro. Al doilea an integral de funcţionare a menţinut Mega Mall pe locul trei în top, cu afaceri de 27 mil. euro, devansând Iulius Mall Timişoara, care ocupă poziţia a patra cu 22,8 mil. euro. Zona comercială a complexului Palas din Iaşi şi-a menţinut locul cinci în top cu afaceri în creştere cu peste 11% până la 21,1 mil. euro. Decizia Anchor Grup de a comasa afacerile Bucureşti Mall şi Plaza Romania pe o singură firmă a urcat cele două malluri pe locul şase, devansând Iulius Mall Cluj, care a raportat afaceri de 18,8 mil. euro. Şi în 2017, Iulian Dascălu a reuşit să îşi păstreze trei locuri în top zece. De menţionat că primul an integral de funcţionare al ParkLake, din cartierul bucureştean Titan, i-a adus mallului locul nouă în top, cu afaceri de 18,2 mil. euro.
Citește continuarea pe capital.ro