O nouă localitate timișeană se așează temeinic pe harta producătorilor de mezeluri de casă.

Deși cârnații de casă preparați în mod cât mai tradițional se consumă și se comercialiează din totdeauna pe aceste meleaguri puțini au avut curajul să dea și o formă organizată acestui obicei.

Cu câțiva ani în urmă, la Tormac, cineva a avut idea de a ieși din plictiseala începutului de an când nu prea sunt evenimente notabile și a crezut că cel mai bine ar fi ca tradițiile și rețetele vechi de preparat cârnați să nu se piardă.

În primul an s-a început mai timid cu doar șapte concurenți ce și-au arătat talentul și forțele în a prepara cârnați. Au fost și premii, distracție, oaspeți, muzică și veselie. Încurarajați de succesul avut atunci au promis „că la anul va și mai și!”

Și uite că a fost. De atunci în fiecare an este tot mai interesant și mai frumos. Ba mai mult decât atât au fost ani în care au sosit și echipaje de mezelari și de peste hotare cum sunt cei din Bekescsaba (Ungaria). Cine nu a auzit de cârnații de acolo nu știe ce a pierdut.
Și anul acesta concursul a fost organizat de Comunitatea Fermierilor Maghiari din Tormac și a fost sponsorizat de binevoitori ce cred că astfel se leagă mai mult comunitatea dar și binecunoscute firmă de profil ce se ocupă cu industrializarea carnii.

Putem spune că festivalul, concursul s-au cum s-o fi numit întâlnirea din acest sfârșit de săptămână fost un nou succes. Au pornit doar șapte echipe ca în primul an tocmai legat de motivul că abia au fost ridicate restricțiile pandemiei ce se încheie.

Dar în toate echipele au fost meșteri pricepuți la tranșat, frământat ce au pornit să prepare ce nu s-a mai văzut și nici gustat. Adică cei mai buni cârnați, din carnea cea mai aleasă.
Concureanții de anul acesta au reprezentat cu mândrie următoarele localități din pusta bănățeană: Otelec, Otvești, Gătaia, Variaș, Moșnița Nouă, Cherestur alături de gazdele din Tormac.

Regulile erau cât se poate de simple. Să se folosească cât mai mult materiale din propria gospodărie și cât mai puține elemente venite din fabricile de chimie.

S-a muncit cu spor și au rezultat cârnați ca la marile concursuri din toată lumea.

Evident că a existat și un juriu extrem de exigent. Membrii au gustat, văzut, mirosit, pipăit comparat foarte atent. Nici un detaliu nu le-a scăpat! Cei ce nu s-au lămurit din prima au mai făcut o probă ca să se edifice. Toți membrii juriului sunt specialiști ce chiar știu despre ce este vorba în domeniul mezelurilor și nu au putut fi influențați.

În tot acest timp căminul cultural din Tormac a răsunat de muzică de petrecere și de îndemnurile „galeriilor” de ocazie.

Deliberările nu au deloc ușoare. Aproape că au durat ca în povești „zi de vară până în seară”. După aprige discuții a rezultat și un podium cu primii trei participanți:
– locul întâi a fost ocupat de echipajul din Otvești
– locul doi echipa din Cherestur
– iar locul al treilea (dar la fel de prețios) a fost adjudecat de cei din Variaș.

Organizatorii au de gând să ajute la organizarea unei ediţii mai ample la anul. Acum în doatr trei zile nu s-a putut face mai mult. Dacă totul merge bine, probabil, că evenimentul se va întinde pe două zile în produsele se vor extinde dincolo de cârnaţi obișnuiți și vor fi și alte produse ca: sângerete, caltaboș, lebăr.

Se vor relua contactele mai vechi cu prietenii de peste graniță: Serbia, Ungaria poate și Croația. Atunci se va putea conta la a șaptea ediție pe circa 14 sau 15 echipe devenind un concurs internațional cum a mai fost mai demult. Dacă exemplul ar fi urmat și de alte localități nu poate fi nici o supărare ci din contra înseamnă că modelul este demn de urmat.

„Sunt președintele juriului de câțiva ani. Prietenii mei m-au rugat să fac parte din juriu având o experiență destul de vastă în industria cărnii. Ideea a fost ca cei mai mulți să fie din afara localității pentru a nu se interpreta ca rezultatele sunt în favoarea cuiva. Deci juriul este aproape în totalitate independent de orice relație directă cu cei din localitate. Modușl de degustare este astfel organizat încât, efectiv, nu se știe a cui e proba pe care o gustăm. Încercăm să garantăm o corectitudine maxim posibilă concursului. Toți participanții apreciază acest aspect. Crted că am generat un model pe care pot să-l preia și alții” declară președintele juriului Tiberiu Abraham.

1 de 40