În urmă cu 20 de ani, cele mai sărace județe din România (măsurate în PIB/capita) erau Botoșani, Bistrița-Năsăud, Covasna și Ialomița. Între timp Bistrița și Covasna s-au dezvoltat, locul lor fiind luat de Teleorman și Călărași.
În anul 2000, din punct de vedere al PIB/capita (măsurat în milioane de lei), pe primul loc era București (poziție în care e și azi), urmat de Constanța, Cluj și Prahova.
Între timp, situația s-a schimbat în ambele capete ale clasamentului. Clujul a urcat pe locul al doilea, imediat după București, Timișul a urcat pe locul 3 iar Constanța a coborât pe patru.
Nivelul PIB pe cap de locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare în regiunea București-Ilfov (cea mai dinamică regiune a țării) depășește în prezent cu 29% media UE-28, în timp ce în Regiunea Nord-Est, cea mai săracă din România (și a patra din UE ca nivel de sărăcie), acesta reprezintă doar 35% din media UE-28, arată un raport al Băncii Mondiale.
În prezent, în afara Capitalei, niciunul dintre orașele reședință de județ ale României nu se află printre cele mai mari 100 de economii din UE, evoluția acestora fiind semnificativ inferioară celei înregistrate de alte orașe secundare din Europa de Vest.
Chiar dacă Bucureștiul are un PIB pe cap de locuitor (exprimat la standardul puterii de cumpărare) mai mare decât cel raportat de Roma, Madrid sau Berlin, dar Germania și Franța, cele mai mari economii din UE, au fiecare câte zece orașe în clasamentul celor mai mari 100 de economii ale Uniunii. Regatul Unit, a treia economie din UE ca mărime, are nouă orașe în clasamentul celor mai mari 100 de economii ale Uniunii. Parisul și Londra au economii de șapte ori mai mari decât cea a Bucureștiului.
Dezvoltarea economică ține și de depopulare și îmbătrânirea populației.
Când spunem de impactul îmbătrânirii asupra creșterii luăm exemplul Japoniei. În 2015, conform datelor de la MIT Observatory of Economic Complexity, Japonia avea cea mai complexă economie din lume. Cu toate acestea, de aproximativ două decenii, economia Japoniei pare să fi intrat într-o recesiune.
La finalul anilor ’90, Japonia avea un PIB pe cap de locuitor mai mare decât cel al SUA, Canadei, Australiei și Noii Zeelande. Între timp însă, Japonia a fost depășită de toate aceste țări – inclusiv de Noua Zeelandă, ale cărei principale exporturi sunt laptele concentrat, untul, carnea de oaie și de capră, arată un alt raport al Băncii Mondiale. În mare parte, performanța slabă a Japoniei se datorează declinului demografic și îmbătrânirii populației, scrie raportul.
Pentru România, un bun exemplu de urmat la scară națională este cel al Irlandei. În 1973, când Irlanda a intrat în UE, era una din cele mai sărace țări din Uniune, cu un PIB pe cap de locuitor care era numai 75% din media UE.
Între timp, Irlanda a devenit una din cele mai performante țări din lume și a doua cea mai productivă economie din UE, după Luxembourg. PIB-ul pe cap de locuitor în Irlanda este acum de două ori mai mare decât media UE, arată Banca Mondială.
Performanța Irlandei vine oarecum în contrast cu performanța mai modestă a unor țări precum Grecia, Portugalia, Spania sau Italia, care între timp au ajuns să aibă un PIB pe cap de locuitor sub media europeană.
Într-o mare măsură, șansa Irlandei se datorează deschiderii pe care țara a avut-o față de investitori străini și șansei de a avea o diasporă mare și activă în SUA. În ultimii ani, firme precum Microsoft, Intel, Apple, Facebook, sau Oracle au ales Irlanda pentru a-și lărgi prezența în UE. Aceste cinci firme, la un loc, produc anual în Irlanda dublul PIB-ului României.