Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES arată faptul că neîncrederea este dominanta atitudinală a românilor în ceea ce priveşte partidele din România.
Mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România, iar trei sferturi dintre participanţii la studiu au păreri depreciative cu privire la partidele din România.
Atunci când sunt rugaţi să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunţurilor au caracter depreciativ la adresa formaţiunilor politice. Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoți / furt / escrocherie – indicate de 12% dintre participanţii la studiu sau corupție / mită (10%).
Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporţie redusă.
6 din 10 români cred că partidele din România ar trebui să facă o politică naţională, în timp ce 3 din 10 cred că ar trebui să fie pro-occidentală.
Politica de tip naţională este împărtăşită într-o mai mare măsură de respondenţii tineri, de cei cu studii superioare, de cei care se autoevaluează ca având o orientare de centru şi de cei care locuiesc în Moldova.
Orientarea pro-occidentală este prezentă într-o mai mare măsură la bărbaţi şi la persoanele între 36 şi 50 de ani.
Aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, însă 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician afiliat unui partid.
Opţiunea pentru indepedenţi este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani, a celor cu studii medii, a locuitorilor din Moldova şi a respondenţilor care se auto-evaluează ca fiind de dreapta.
Afiliaţii sunt preferaţi de către vârstnici, de către persoanele cu studii şi de respondenţii care se poziţionează la stânga din punct de vedere politic.
La vot, pentru jumătate dintre români contează cel mai mult candidatul, pentru o treime contează programul.
Doar 7% spun că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac.
41% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să voteze un nou partid care ar aparea pe scena politică din România, în timp ce 38% spun că nu ar fi dispuşi să îl voteze.
Deschişi la nou sunt: tinerii, votanţii educaţi şi care se declară de dreapta ca şi orientare politică.
Doar o treime dintre respondenţi (34%) cred că după alegerile locale şi parlamentare din acest an situaţia din România se va îmbunătăţi, în timp ce 43% cred că situaţia va rămâne la fel, iar 17% cred că se va înrăutăţi.
Cine sunt optimiştii? Vârstnicii, respondenţii cu educaţie scăzută şi care locuiesc în mediul rural…
