Recent semnata rezoluție a Partidului Național Liberal ce propune linii de dezvoltare pentru întreaga regiune de vest a țării acordă importanță sporită și județului Caraș-Severin, ce a vut o destul de lungă perioadă de stagnare. Ba mai mult, o seamă de obiective industriale au fost pur și simplu închise fără a propune nimic în loc. Nici starea stațiunilor de turism ce erau cândva fala acestor locuri nu este una prea fericită. Cam toate lâncezesc într-o cvasi părăsire ce nu aduce nimic bun.
Cu moto-ul optimist de: „județul Caraș-Severin- peisaj bogat și destinație turistică tradițională” Liberali propun în mod foarte optimist un întreg șir de măsuri ce ar trebui luate odată cu accederea lor la guvernare pentru dezvoltatre locurilor. Sigur că mai trebuie trecute două mici hopuri (poate mai multe). Primul ar fi de a ajunge la conducere, al doilea de a avea fondurile necesare pentru aceste proiecte, și cel mai important de nu se pierd pe drum bunele intenții. Este cunoscut că promisiuni au mai fost până acum cu duiumul, dar cu rezolvarea s-a stat mai slab.
Județul Caraș-Severin este situat în sud-vestul României și are o dimensiune de 8.520 km2 (3,6% din teritoriul național). Caracteristic pentru acest județ este peisajul natural, care este în principal montan (65,4% din suprafața totală), dar are, de asemenea, zone mai joase (15,5%), dealuri (10,8%) și câmpii (7,3%).
Caraș-Severin este o destinație turistică populară și are o varietate largă de activități turistice, variind de la stațiunile de schi la centre spa renumite.
În partea de sud a județului, Caraș-Severin se învecinează cu fluviul Dunărea, iar datorită acestui fapt există mai multe porturi, dintre care cel mai mare este Moldova Veche (parte a municipiului Moldova Nouă), un port care, în termeni de mărfuri livrate între anii 2011 – 2016, și-a dublat activitatea. A avea o legătură cu fluviul Dunărea este în mod clar un avantaj, însă sunt necesare mai multe investiții pentru a îmbunătăți această legătură vitală care poate ajuta la stimularea economiei locale.
Caras Severinul are legături bune de transport rutier și feroviar, cel mai important fiind drumul european 70 (E70) și calea ferată principală 900, care leagă județul cu granița din vestul României cu zona de sud-est a României, respectiv capitala București. Pentru următorii ani există proiectul de construire al autostrazii A6 și a unei căi ferate de mare viteză, ceea ce va îmbunătăți conectivitatea cu Bucureștiul și cu zona Balcanilor.
Județul Caraș-Severin are o populație de 282.460 de locuitori și din acest punct de vedere este cel mai mic din Regiunea Vest, dar în acest județ s-au stabilit numeroase grupuri etnice (sârbi, germani, croați și ucrainieni) care alcătuiesc un adevărat spațiu multicultural. Cel mai important oraș este Reșița, acesta fiind unul dintre cele mai importante centre industriale din România datând din anul 1771, urmat de Caransebeș, cel mai vechi centru cultural și religios din Banatul de Munte.
Principalii indicatori (2016):
▪ PIB regional: 42%2015 din UE28
▪ Productivitatea muncii: 15.276 euro2015 (23% din UE28)
▪ Export: 337 milioane euro2016 (1% din România)
▪ 1.637 lei (364 euro)2016 media câștigurilor lunare
▪ 4.640 IMM-uri2016 (10% din Regiunea Vest)
▪ Angajaţi: 108,7002016 (13% din Regiunea Vest)
▪ Rata ocupării: 61,4%2016 (87% din Regiunea Vest)
▪ Rata şomajului: 2,1%2016
În economia de tranziție care a avut loc după revoluția din 1989, județul Caraș-Severin și-a pierdut importanța ca forță industrială de la nivel național. Astăzi, bijuteriile industriale- Combinantele Siderurgice din Reșița și Oțelu Roșu, UCM Reșița sau ICM din Bocșa și Caransebeș, sau Combinatul de prelucrarea lemnului (CPL) Caransebeș și-au redus substanțial activitatea economică și au fost înlocuite cu companii din industria automotive, Autolive din Reșița, SBN si TMD Fricton din Caransebes, producția peleților (Ecolemn) la Caransebes, sau industria agroalimentară din Reșița (C+C, Monte Banato, Banat Bun).
Zonele protejate reprezintă 30% din suprafața totală a județului. Acestea sunt bine conservate și integrate în activitățile economice. Există câteva stațiuni de schi (Semenic, Văliug, Gărâna și Muntele Mic); prezența apei minerale și a diverșilor factori de peisaj, au contribuit la dezvoltarea unor centre spa și de tratament de renume precum Băile Herculane, care datează din timpul Imperiului Roman, sau Cheile Nerei, Clisura Dunării, sau peșterile și cascadele (Bigăr) din zona orașului Anina, Oravița sau Valea Almăjului.
Proiecte actuale și viitoare în județul Caraș-Severin:
• Port cargo funcțional la Dunăre (Moldova Nouă);
• Cale ferată de tip tram-tren pe relația Reșița –Timișoara;
• Domeniu schiabil Semenic – Muntele Mic;
• Autostrada Lugoj – Calafat ca parte din Coridorul Via Carpathia;
• Finalizare legătura rutieră Băile Herculane – Valea Jiului.
* Demararea conexiunii rutiere prin DJ 684, intre DN 68 (Valea Bistrei) si A1 (zona Făget) proiect susținut și promovat in Consiliul Regional V Vest în anul 2015 de către primarii PNL din Caraș-Severin, Arad și Timiș.
* Investiții private in zona alpină Semenic, Muntele Țarcu, Poiana Mărului si Văliug sau în stațiunea Băile Herculane;
* Centura de ocolire a municipiului Reșița;
* Creșterea potențialului turistic al stațiunii Băile Herculane.