Pentru PSD, tragedia de la Caracal e ca o imensă gură de oxigen. O șansă providențială, dacă îmi permiteți această situare în sfera divinului pentru un partid nu ateu, ci, mult mai grav, unul fără niciun Dumnezeu. Iar dacă afirmația mea vi se pare exagerată sau chiar tezistă, o să vă spun, de îndată, că am înțeles acest lucru doar în clipa în care a apărut pe scena mediatică un personaj ce pute a neosecurism: Alexandru Cumpănașu.
Dl Cumpănașu este unul dintre puii născuți vii de Găina neoSecuritate Română, ceea ce înseamnă că dumnealui are acces la fonduri guvernamentale și para-guvernamentale fără ca, de fapt, să se știe cu ce se ocupă. Desigur, cu ce se ocupă atunci când nu atacă pe cine îi spun vocile din cap. (Am ales această soluție a vocilor din cap fiindcă, firește, nu am niciun fel de informații dacă domnia sa este ofițer acoperit sau cine mai știe ce bâzdâganie.) În rest — ca să mă exprim așa — Al. Cumpănașu este președintele unui ONG cu o denumire ce debordează de optimism: Coaliția Națională pentru Modernizarea României. A fost membru PNL la 15 ani, la 18 ani a făcut parte din echipa lui Emil Constantinescu înainte de alegeri, apoi a ieșit din politică și s-a dedicat activității oengiste.
În jurul biografiei sale există și câteva mistere: Robert Turcescu a semnalat, de pildă, că omul nu poate dovedi că a terminat vreo facultate, oricât de discretă, deși predă cursuri de democrație în diverse locuri simandicoase. Dincolo însă de studii și presupuneri, Al. Cumpănașu a dovedit cu talent că studiile universitare nu mai contează în emisiunea sa de la Realitatea TV, Ambasador România. Unde a promovat idei de o mare încărcătură ideatică, de felul e bine să fie bine și e rău să fie rău, e bine să ne iubim țara și e nasol să nu o iubim, avem probleme mari cu ungurii din țară pe care ar trebui să îi punem definitiv cu botul pe labe.
Cumpănașu, așa cum spuneam, e unul dintre puii vii pregătiți de servicii (nu știu care!), împreună cu Rareș Bogdan și cu un alt ins grav accidentat la logica aceluiași discurs naționalist confuz, dar bine antrenat, mai ales prin mediile masonice: Călin Georgescu. Dintre toți, Rareș Bogdan părea a se afla într-o poziție privilegiată până la momentul Caracal. Atunci când, din poziția sa de unchi, Cumpănașu s-a trezit în postura de a avea în mână o teribilă triplă armă: cea a discreditării procurorilor (statul paralel, cum ar veni), cea a discreditării prezenței americane la Deveselu și cea a discreditării lui Iohannis.
Primele două ținte sunt evidente, dar nu sunt cele mai importante. Ținta cu adevărat importantă este Iohannis. La el trebuie să ajungă toate mizeriile conspiraționiste legate de traficul de copii și de protejare a „statului paralel”. Intoxicări mai vechi ce acum pot da în pârg și, mai ales, pot reactiva electoratul Antenei 3. (Un post ce susține cu tot sufletul teoriile cumpănașiene!)
Acum înțelegeți de ce Cumpănașu nu crede nimic din anchetă și are full acces la informațiile de la STS?