Mai e un an și jumătate până când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii și obiectivele importante promise de autoritățile locale și județene sunt departe de a fi realizate. Bastionul Theresia, ultima rămășiță a cetății străvechi a orașului, are în continuare nevoie de reparații capitale și de revitalizare, Castelul Huniade, cea mai veche clădire din Timișoara, nu este deschis publicului și nici restaurat după 15 ani de șantier, Centrul Multiplexity este departe de finalizare, iar exemplele pot continua. Totuși, autoritățile se îmbată cu un val de promisiuni de sprijin de la București, care s-a revărsat pe Bega în ultima perioadă.

Castelul Huniade, deschis pe sfert pentru TM2023

Consiliul Județean Timiș, proprietarul Castelului Huniade, își pune speranțele în PNRR (n.r.: Planul Național de Redresare și Reziliență) pentru finalizarea reabilitării monumentului istoric. Vicepreședintele instituției a anunțat că, odată finanțată restaurarea, ea ar putea fi gata în anul 2023, când Timișoara este Capitală Europeană a Culturii, însă numai cu un constructor serios. Măcar o parte a castelului ar trebui să primească turiști mai devreme.
„S-a reușit obținerea documentației și avizului de la Ministerul Culturii pentru DALI, cea mai importantă parte a proiectului privind reabilitarea celei mai vechi clădiri din Timișoara, Castelul Huniade. (…) După avizarea DALI, urmează proiectul tehnic. Am luat decizia să alocăm, din fondurile proprii ale Consiliului Județean Timiș, suma de aproximativ 1 milion de lei pentru realizarea proiectului tehnic tocmai pentru a duce acest proiect la maturitate și a-l propune pe lista de priorități de investiții la PNRR”, a declarat vicepreședintele CJ Timiș, Alexandru Proteasa.

Aripa de nord-vest a Castelului Huniade este aproape gata. Potrivit directorului Claudiu Ilaș, mai trebuie racordate utilitățile și lucrările ar fi gata. Pentru restul monumentului va fi lansată o licitație. Un alt obiectiv ce se pregătește pentru anul 2023 este Bastionul Theresia. Aici este nevoie de reparații, atât în partea ce aparține Consiliului Județean Timiș, cât și cea a Primăriei Timișoara. Autoritățile vor să revitalizeze zona pentru a atrage cât mai mulți vizitatori. Programul de funcționare a spațiilor din Bastion va fi modificat.

Epopeea restaurării Castelului Huniade a început în urmă cu 15 ani, în 2006. Proiectul a fost pus în practică prost. S-au făcut lucrări de slabă calitate, care au dus la surparea unor ziduri și la infiltrații de apă. După ce s-au investit 12 milioane de lei, inițial, monumentul a fost departe de reabilitare. Constructorii nu s-au înțeles cu autoritățile și până la urmă proiectul s-a blocat. Lacătele stau și acum pe porțile castelului, spre nemulțumirea timișorenilor și a turiștilor.

Castelul Huniade este un monument istoric și cea mai veche clădire din Timișoara, construit între anii 1308 și 1315 de Carol Robert de Anjou și reconstruit după cutremurul din 1443 de către Ioan de Hunedoara. Castelul medieval a fost distrus în timpul asediului Timișoarei din 1849 și refăcut în forma actuală în 1856. Astăzi adăpostește Muzeul Banatului.

Bastionul Theresia, revitalizat cu yoga, cuburi și baruri

Bastionul Theresia este un alt obiectiv pe care autoritățile județene promit să-l includă în programul TM2034. Pentru asta este nevoie de o revitalizare și de reparații capitale. Dacă până acum spațiile puteau fi dedicate numai activităților culturale, acum ele pot adăposti orice fel de afaceri. Se pare că vor găzdui chiar cluburi de noapte, restaurante sau sesiuni de yoga.

„Am preluat o parte a Bastionului cu uși închise, unde nu se întâmplau prea multe. Vrem să aducem această clădire în Top 3 atracții turistice ale orașului. Avem planificări pentru viitorul apropiat de reparații la pavilion, deck-ul, înlocuire plăci de marmură, granit. O parte a aripii vrem să o dedicăm culturii. Vrem să avem multe expoziții și manifestări. Pe cealaltă parte avem imobile și pentru HORECA. Acest domeniu a fost puternic lovit și vrem să-l ajutăm. Prețurile de licitație vor fi mai mici, caietele de sarcini, clare și accesibile. Nu mai dăm spații pentru birouri și depozitare. Avem în vedere și folosirea spațiului de deasupra de Bastion, cu evenimente, să le spunem sportive, cu număr mai limitat de participanți, ca de exemplu yoga”, a declarat Alexandru Proteasa, vicepreședintele CJ Timiș.

În bugetul CJT de anul acesta este finanțat cu 150.000 de lei un studiu de fezabilitate pentru amenajarea unei terase pe zidurile Bastionului. De asemenea, apare și refacerea izolației, bugetată cu 500.000 de lei.

Până la deshiderea de cluburi cu program până în zori, cum spun reprezentanții CJ Timiș, Bastionul are mare nevoie de reparații. Atât partea ce este administrată de instituția menționată mai sus, cât și cea a Primăriei Timișoara. Porțiunea municipalității este cea mai mică, dar aici este nevoie de reparații urgente. Dalele pavajului sunt sparte sau desprinse, treptele de lemn, rupte, iar sistemele de iluminat au fost și ele vandalizate și nu au mai fost reparate. Nu e o imagine cu care să ne mândrim în fața turiștilor. Însă nici reprezentanții Consiliului Județean Timiș nu scapă de critici. Și în această parte a cetății, dalele din pavaj sunt sparte, pot fi ridicate cu mâna, la fel și sticla amfiteatrului creat pentru concerte și spectacole.

„În prezent se află în derulare un contract de lucrări refacere hidroizolație Corp C și reparații spațiu Florărie din Corp C. A fost identificată sursa infiltrațiilor de apă de pe Corpul C și au fost remediate deficiențele descoperite după dezvelirea hidroizolației. Se lucrează la reparațiile din spațiul Florărie. La nivelul Serviciului achiziții se desfășoară o procedură de achiziție Expertiză tehnică pentru pasajele din Bastion, în vederea identificării cauzelor degradărilor și a soluțiilor necesare remedierii acestora. Până în prezent nu a fost finalizată procedura de achiziție. Până în anul 2015, Bastionul a fost în perioada de implementare a Proiectului de reabilitare. Din anul 2015 până în prezent au fost făcute doar reparații și intervenții pentru punerea în siguranță a imobilului”, spuneau, la începutul anului, reprezentanții Consiliului Județean Timiș.

Muzeele, tichet de intrare universal

Autoritățile județene vor ca turiștii care ajung în Timișoara să poată cumpăra un bilet unic de intrare în muzeele din oraș. Acesta va fi disponibil la instituțiile de cultură cu pricina, on-line, dar și la infocentrele turistice și chiar la recepțiile hotelurilor. Acesta este planul pentru anul 2023 și vor putea fi vizitate, cu același tichet, Muzeul de Artă, Muzeul Satului Bănățean și Muzeul Banatului.

Tolbă de promisiuni de la București pentru autoritățile din Timișoara

Marile proiecte culturale ale Timișoarei sunt și ele departe de finalizare. Primarul Dominic Fritz nu se poate lăuda cu lucrări avansate, dar anunță că are susținere de la București. Oficialii de la centru fie s-au perindat prin orașul de pe Bega, fie au primit delegații la ministere și au promis că se vor implica în realizarea dosarului de capitală culturală. Timpul este însă scurt.

„Timișoara are susținere în Parlament. M-am bucurat să primesc vizita președintei Senatului României, Anca Dragu, al doilea om din stat și cea mai puternică femeie, din punct de vedere institutional, din România.

Într-o pauză de înghețată făcută după rețete italienești, specifică Timișoarei, președinta Senatului a avut ocazia să vadă cu ochii ei potențialul enorm pe care îl are orașul, mai ales în contextul celui mai important proiect al orașului în acest secol, cel al Capitalei Culturale Europene. Noi, aici, în Timișoara, am pornit într-o nouă direcție pentru a debloca proiectul, dar avem nevoie de susținerea întregii administrații centrale, inclusiv a Parlamentului, pentru ca acest titlu să aibă impactul pe care ni-l dorim cu toții.

Pe lângă aspectele tehnice, am discutat și despre un lucru absolut crucial, și anume deblocarea finanțării multianuale, care presupune o modificare legislativă și care ne va permite să angajăm încă din acest an anumite evenimente care vor marca anul în care Timișoara va deține titlul de Capitală Culturală Europeană”, a transmis Dominic Fritz, după vizita Ancăi Dragu.

Și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a fost în Timișoara și s-a interest de progresele în proiectele culturale. Acesta a vizitat viitorul centrul Multiplexity și… a promis implicare.

„Am vizitat, împreună cu ministrul Cseke și viitorul MultipleXity, coroana proiectului Timișoara — Capitală Culturală Europeană, o investiție de 60 de milioane de lei, care va reprezenta și principala moștenire de infrastructură culturală a anului 2023. Sunt sigur că vom primi sprijinul Ministerului Dezvoltării pentru realizarea acestui proiect unicat în România, care va îmbina arta cu știința și tehnologia. Un proiect pe care îl vom începe etapizat, astfel încât să putem găzdui, concomitent, și evenimente culturale.

Vizita de azi a ministrului Cseke Attila la Timișoara este încă o dovadă a bunei colaborări pe care o am cu el, dar și cu Ministerul Dezvoltării, care se implică în dezvoltarea unor zone importante, cum e Timișoara”, a spus, la acea dată, Fritz.

Acest proiect este însă tot în proiectare. Lucrările nu au început încă și primarul „ține pumnii” ca ele să înceapă în toamnă-iarnă. Centrul va fi realizat pe etape și autoritățile speră să găzduiască evenimente chiar în timpul lucrărilor.

Capitala Europeană a Culturii a primit promisiuni și de la ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu. Dominic Fritz și Alin Nica au fost în delegație la București pentru a mai smulge promisiuni și de aici.

„Am avut, împreună cu Alin Nica, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, cu secretarul de stat Demeter Andras, o discuție bună, care poate fi premiza deblocării proiectului (n.r.: TM2023).

Mă bucur să vă informez că finanțarea de la bugetul de stat a proiectelor de infrastructură, deja inițiate de Primăria Timișoara în cadrul Capitalei Culturale, s-a deblocat. Domnul ministru a semnat normele de aplicare a OUG 42/2019 privind alocarea acestor finanțări și sperăm că vom încheia, în scurt timp, cu Ministerul Culturii, primele contracte de finanțare.

Primăria Municipiului Timișoara are prevăzute în acest act normativ cinci obiective de finanțare, cu un buget total de aproape 106 milioane lei, iar la trei din acestea am demarat deja lucrările din surse proprii (refuncționalizarea fostului spital de dermatologie într-un centru multicultural și reabilitarea cinematografelor Victoria și Dacia), cu un al patrulea în pregătirea lansării licitației (reabilitarea parțială a corpurilor A1, A2 și B ale Palatului Culturii).

Am discutat astăzi cu echipa ministerului și propunerea Primăriei de a adăuga alte obiective acestora, care să fie integral finalizate până în anul Capitalei, dar și o alocare viitoare mai flexibilă.

Salut angajamentul Ministrului Culturii de a numi, în scurt timp, un reprezentant în Consiliul Director al Asociației Timișoara — Capitală Europeană a Culturii. Această numire va fi un prim pas în deblocarea asociației, aflată din 14 iulie 2020 în impas din lipsa unui Consiliu Director funcțional. Aceasta este o condiție necesară, dar nu suficientă, pentru ca Asociația Timișoara Capitală Culturală și întreg programul să reînceapă să funcționeze.

Următorii pași sunt completarea Consiliului Director și modificarea statutului asociației pentru a clarifica și eficientiza funcționarea acesteia. În paralel, pentru a debloca programul, Primăria Timișoara va demara, prin Centrul de Proiecte al Municipiului, finanțarea de proiecte, în acest an, pentru Capitala Culturală. Bugetul a fost deja alocat Centrului.

În pregătirea vizitei de monitorizare a Comisiei Europene privind Programul Timișoara — Capitală Europeană a Culturii 2023, ce va avea loc în luna iunie a acestui an, am agreat cu Ministerul Culturii și Consiliul Județean să colaborăm cu toate instituțiile implicate în finalizarea raportului privind stadiul programului și angajamentele pentru anul 2023.

Am găsit programul Capitalei Culturale în stare de comă și am făcut, încă din noiembrie, eforturi să-l resucităm, printr-o comunicare constantă cu actorii culturali timișoreni, cu Ministerul Culturii și Consiliul Județean Timiș”, a explicat Dominic Fritz.

Pe lângă toate acestea, Timișoara mai are multe obiective de realizat în următorul an și jumătate. Nu doar infrastructura culturală trebuie pusă la punct, dar și cea turistică sau rutieră. De asemenea, turiștii nu ar trebui primiți în orașul clădirilor monument istoric cu imobile cu fațade scorojite și degradate. Autoritățile pregătesc un nou program pentru reabilitarea clădirilor istorice și suprataxarea proprietarilor ce le lasă în paragină, impozite ce au fost blocate de noua administrație. Ce șanse are programul gândit de echipa lui Dominic Fritz și cum ar putea fi restaurate miile de imobile monument din oraș, aflați în numărul următor al săptămânalului „Banatul Azi”.

1 de 3