Executivul evită să vină cu o propunere de zi privind alegerile parțiale, fiind și parte a unui proces în care e dat judecată tocmai pe această speță: organizarea scrutinului, pentru că sunt peste 60 de localități fără primar.
Întrebat într-o solicitare a ziarului „Adevărul” când are de gând Executivul să stabilească data parțaielelor, dat fiind că poate face acest lucru doar până pe 22 august, Biroul de presă a precizat: „Guvernul va lua o decizie privind organizarea și desfășurarea alegerilor locale parțiale la aceeași dată în toate localitățile care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru organizarea acestora, generată de complexitatea operațiunilor electorale, precum și de costurile pe care le implică organizarea separată și frecventă a alegerilor locale parțiale”.
Chestionați pe tema informărilor periodice primite de la AEP, pe tema localităților fără primar, Guvernul a punctat: „ După organizarea alegerilor locale parțiale din data de 27 iunie 2021, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis Guvernului informări cu privire la situația mandatelor de primar vacante și a consiliilor locale dizolvate, în funcție de dinamica vacantării mandatelor.Guvernul a primit ultima informare de la AEP în data de 20 iulie 2023”.
„Adevărul” a scris anterior că a intervale regulate AEP a comunicat Guvernului evoluția situației localităților fără primar în funcție.
De altfel, și în comunicarea trimisă Guvernului în luna iulie, AEP menționa că sunt 62 de localități fără edil. „În Informarea privind circumscripțiile electorale în care sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor parțiale pentru primar, consiliul local sau președintele consiliului județean, primită în data de 20 iulie 2023 de la Autoritatea Electorală Permanentă, au fost incluse 62 unități administrativ-teritoriale în care funcția de primar este vacantă, ca urmare a parcurgerii tuturor procedurilor legale”, a precizează Guvernul.
Acțiune în instanță
Guvernul este dat în judecată de Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei, pentru faptul că nu a vrut să organizeze alegeri, încă din mandatul lui Nicolae Ciucă la Palatul Victoria.
„În cauza la care faceți referire, Guvernul României, în calitate de pârât, a utilizat mijloacele procesuale prevăzute de normele procedurale civile, a formulat apărări de natură să asigure susținerea intereselor legitime și valorificarea drepturilor autorității. Împotriva sentinței civile nr. 516/16.03.2023 pronunțată de Curtea de Apel București a fost exercitată calea de atac a recursului, cererea de recurs urmând a se soluționa la Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosar nr. 6762/2/2022 cu termen de judecată la data de 15.11.2023.”, mai arată sursa citată.
Conform AEP, din cele 62 de localități fără edil, șase sunt orașe: Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), Turceni (Gorj), Lugoj (Timiș), Valea lui Mihai (Bihor), Anina (Caraș-Severin) și Băilești (Dolj). În cazul acestui tip de alegeri, Guvernul are obligația de a stabili data scrutinului cu 35 de zile înaintea votului.
Ultimele alegeri pentru autoritățile locale au avut loc pe 27 septembrie 2020. Potrivit legislației, cu un an înainte de expirarea mandatelor aleșilor locali nu pot fi organizate alegeri. De aceea, Guvernul este în cursă contracronometru în cazul în care mai vrea să organizeze aceste alegeri în localitățile care nu au edil. Iar „Adevărul” a scris pe larg despre cazurile localităților fără primar.
Sursa: https://adevarul.ro/
