Iulian Ienea, 41 de ani, a ajuns la spital în 18 octombrie 2018 cu arsuri de gradele III şi IV pe o treime din corp. Bărbatul a murit în aprilie 2019, iar de atunci familia sa aşteaptă răspunsuri la plângerile pentru malpraxis făcute la adresa Spitalului Judeţean Reşiţa, susţinând că Iulian a murit din cauza infecţiilor nosocomiale.
„S-a pus să facă de mâncare, o oală cu ciorbă. Eu eram acasă şi am auzit un zgomot în bucătărie şi când m-am dus să văd ce s-a întâmplat, l-am găsit căzut lângă chiuvetă cu oala peste el. El a băut ceva înainte şi eu i-am spus asistentei de pe ambulanţă. Mi-a spus că ştie. I-am întrebat dacă îl trimit la Timişoara sau la Bucureşti. Mi-au spus că nu sunt în măsură şi că decid cei de la Urgenţă. A ajuns acolo, era conştient. L-au băgat cu scaunul la Urgenţe şi ce au făcut nu ştiu, că nu ne-a mai spus nimeni nimic, cât am stat acolo. Am auzit doar un doctor care a cerut să-l sedeze la maximum. Adică să-i bage morfină la maximum. Nu au ieşit să întrebe cine sunt aparţinătorii, să ne spună ceva, nimic. L-au trimis pe Terapie Intensivă”, spune Gheorghe Ienea, tatăl lui Iulia.
Acesta susţine că fiului său i s-au dat sedative fără să i se facă electrocardiogramă. Peste noapte, Iulian a făcut stop cardic. “L-au sedat la maximum. El a adormit şi a început să sforăie. L-au băgat într-o rezervă mizerabilă, nici animalele nu le ţin, ce mizerie era acolo pe pereţi! Nu am cuvinte să vă explic. Ce s-a întâmplat cu el nu ştiu, că dimineaţa când ne-am întors, ne-a spus doctorul că a făcut stop cardiac. Între ora două şi trei, nu ştiau ora exactă. Unde au fost ei, dacă nu ştiau ora, unde era medicul de gardă? Trebuia supravegheat 24 din 24 şi să-l intubeze. Ei l-au intubat după ce a făcut stopul cardiac”, povesteşte Gheorghe Ienea.
Întreaga poveste, aici.